Articol de Miruna Bogdănescu
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționat de o serie de reforme pe care statul ar trebui să le realizeze în următorii ani. Nu știm și în ce măsură o vor face. Unele dintre ele sunt extrem de sensibile, cum ar fi cele care prevăd eliminarea pensionării anticipate. Să vedem însă, pe scurt, care ar fi reformele cerute României:
-sistemul de pensii: eliminarea pensionării anticipate, corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei cu speranța de viață, introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viața profesională dincolo de vârsta normală de pensionare, eliminarea creșterilor ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu, prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani, creșteri țintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei, pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituția (n.n.-și permite măcar modificarea sistemului de calcul, dacă nu chiar eliminarea lor) etc;
-politica fiscală (până în 2024): adoptarea unor sisteme moderne de gestionare a riscurilor la nivelul ANAF, îmbunătățirea administrării marilor contribuabilili, înghețarea numărului de bunuri și servicii supuse unor cote reduse de TVA (9%) sau foarte reduse (5%), renunțarea treptată la stimulentele fiscale excesive, în special în cazul impozitului pe profit, impozitului pe venit și CAS, prioritizarea proiectelor de mari investiții (în termeni de cheltuieli), implementarea unor analize de cheltuieli în domeniul sănătății și educației (urmate de alte sectoare) etc;
-companiile de stat (2022 legislativ/2024 audit -restructurare): conducerile companiilor publice trebuie depolitizate și profesionalizate în consecință, înființarea unui grup de lucru unic de supraveghere la nivelul SGG, în subordinea primului ministru, preluând unitatea de la Ministerul Finanțelor, nou sistem de indicatori de performanță pentru membrii Consiliilor de Administrație, în funcție de care membrii CA-urilor vor fi remunerați, vor fi lansate proceduri de audit pentru companiile care sunt în situație proastă și planuri de restructurare pentru companii auditate;
-salariile din sectorul bugetar (2022): cheltuielile publice cu salariile publice ca pondere din PIB sunt înghețate la nivelul anului 2019 (ca prag maxim), bonusurile și indemnizațiile sunt limitate, iar excepțiile nu sunt acordate ad-hoc, bonusurile de performanță se acordă pe criterii clar obiective definite în lege;
-crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (2023): adoptarea legislației necesare operaționalizării și obținerii aprobării de la DG Concurență și a autorizației de la Banca Națională a României, integrarea celorlalte instituții financiare ale sistemului (FNGCIMM, FRC, EximBank, potențial altele), cel puțin pentru partea de garanție, trimiterea dosarului noii bănci operaționale pentru evaluarea pilonilor pentru a deveni partener de implementare în cadrul programului InvestEU etc.;
-administrație publică (2023): administrarea unui sistem național de recrutare în stil EPSO pentru guvernul central în 2022, urmat de o aplicație la scară națională bazată pe lecțiile învățate, începând cu 2023, introducerea unui nou sistem de recrutare pentru funcționarul public superior care interzice politizarea funcțiilor, introducerea de mandate limitate de timp pentru funcțiile de conducere din serviciul public;
-Justiție (2023): o nouă strategie anticorupție pentru creșterea prevenirii și furnizarea de instrumente și resurse adecvate entităților relevante, o creștere semnificativă a recuperării prejudiciilor, revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală etc.;
Îmbunătățirea managementului resurselor umane în procesul judiciar și dezvoltarea proceselor actualizate de recrutare și promovare.
-decarbonizarea (energia din surse regenerabile) transportului (2023): modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare bazată pe tonaj la o abordare bazată pe distanță, implementarea principiilor de impozitare ecologică, descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, creșterea schemelor de casare pentru vehiculele poluante, încurajări fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero.
-promovarea energiilor regenerabile (2023): o mare parte din minele de exploatare vor fi puse în siguranță până în 2030 și toate vor fi închise până în 2032 (noroc că la noi sunt închise cele mai multe dintre acestea), înlocuirea treptată a capacităților de putere convenționale existente-reforma pieței energiei electrice (introducerea
CfD-urilor, PPA-urilor, CM, simplificarea procedurilor de acordare a licențelor și a permiselor etc.).