6.8 C
Ploiești
marți, 2 martie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Ce (nu) a reușit să facă Alexandr Stoianoglo într-un an de mandat

Ce (nu) a reușit să facă Alexandr Stoianoglo într-un an de mandat

Pe 29 noiembrie 2019 Igor Dodon semna decretul de numire a lui Alexandr Stoianoglo în funcția de șef al Procuraturii Generale. Unii colegi și experți justițiari s-au grăbit să vină cu elogii privind profesionalismul și capacitatea de a fi politic independent, societatea punându-și mari speranțe în noul Procuror General. La un an de mandat, pe 29 noiembrie 2020, Stoianoglo prezintă un raport de activitate a procuraturii, care stârnește mai multe nedumeriri și critici din partea acelorași colegi, „învrednicindu-l” cu titlul „Ce (nu) a reușit să facă Stoianoglo într-un an de mandat”. În primele zile ale lui 2021, tot Procurorul General surprinde întreaga societate cu cea mai neașteptată (ca să nu-i zicem cea mai neavenită) surpriză – un Apel către foruri justițiare europene în care acuză atacuri grave din partea clasei politice de la Chișinău. Ce ați pățit, domnul Procuror General, se întreabă aceiași colegi, dar și societatea în ansamblu?


Procurorul General Stoianoglo supărat pe forțele proeuropene
Făcut public de Alexandru Stoianoglo în dimineața de 5 ianuarie curent, Apelul este de fapt o „lăcrimație” colectivă, ai cărei „subsemnați” se ascund după denumirile instituțiilor și organizațiilor justițiare – Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Asociația Procurorilor, Asociația Veteranilor Procuraturii Republicii Moldova. Nici măcar numele conducătorilor acestora nu au avut curajul să și-l „administreze”. Cu atât mai mult că îl adresează unor înalte foruri europene: Comisia de la Veneția, Asociația Internațională a Procurorilor, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Rețeaua Procurorilor Generali și șefilor instituțiilor echivalente din cadrul instanțelor judecătorești supreme din statele membre ale Uniunii Europene (NADAL), Parlamentul European, precum și întregului corp diplomatic acreditat la Chișinău. Apelul scoate în evidență presiuni politice și intimidări venite din partea politicului, prin care se încearcă subminarea independenței procurorilor în avantajul factorului politic. „Asistăm la cel mai mare front ridicat împotriva Procuraturii de către politicieni și susținătorii lor, care își asumă rolul de judecători ai activității procurorilor și care aruncă zilnic cu noroi în Procuratură”, se plânge Stoianoglo. „Politicienii sunt deranjați și nu se pot împăca cu gândul că nu mai au pârghii de a ne influența procesele instituționale interne și soluțiile pe care le luăm”, afirmă anonimii instituțiilor care au lansat apelul. „Am sperat sincer că procurorii vor fi lăsați să se consacre aflării adevărului, care ani la rând a fost dosit, iar cei care pe nedrept au fost urmăriți și judecați vor fi repuși în drepturi. Anume aceasta a fost dorința, vociferată de la toate tribunele de forțele declarate proeuropene sănătoase, care acum s-au dedat atacurilor inadmisibile, ce nu fac decât să isterizeze societatea și subminează încrederea publică în puterea judecătorească, echivalente cu un atac la adresa echilibrului constituțional al statului democratic”, insinuează Apelul.
Procurorul Alexandr Stoianoglo – căci este prea vizibil cine este autorul inițiativei – este deranjat de toată lumea interesată de o justiție curată și eficientă – de politicieni, care, în înțelegerea sa, încearcă să facă justiție „în birourile de la Președinție sau Legislativ”, de numeroasele nedumeriri și critici „pe Facebook sau în platourile televizate” atunci când justiția procedează neînțeles. „Asistăm la tentative zilnice de a schimba locul și modalitatea înfăptuirii justiției. Justiția se înfăptuiește în biroul procurorului de caz și sălile de judecată, polemicile politice nu pot înlocui o dezbatere judiciară și legală”. Adevărat, doar că prea obscure și netransparente rămân în continuare birourile procurorilor și judecătorilor de la Chișinău.


Paharul deznădăjduirii să-l fi umplut Maia Sandu?
Dar să luăm, rând pe rând, barem câteva invective, căci pentru toate cele scrise în Apel ne-ar trebui pagini de un ditamai roman polițist. Se pare că paharul deznădăjduirii lui Stoianoglo s-a umplut după un schimb de păreri între președintele Maia Sandu și procurorul general privind dosarele de rezonanță și schemele de corupție mare, progresele și impedimentele în avansarea și soluționarea acestora. Întâlnirea a avut loc la o zi de la investirea în funcție a președintei. În cadrul discuției Maia Sandu și-a exprimat nedumerirea și dezamăgirea că în privința acestora practic lipsesc deznodămintele. „Oamenii așteaptă să se facă dreptate și ca persoanele implicate în scheme de corupție să fie anchetate și pedepsite, iar banii furați să fie întorși statului”, a subliniat Maia Sandu. E „noroi”, presiune, subminare a încrederii publice în puterea judecătorească, „atac la adresa echilibrului constituțional al statului democratic”?
Procurorul general se arată nemulțumit că parlamentarii (din opoziția europeană, desigur, nu cei de sub aripa lui Dodon) l-au invitat la o ședință ca să afle la ce etapă de soluționare se află mai multe anchete în care sunt implicați înalți demnitari, deputați în actualul legislativ și chiar șeful statului de mai ieri, Igor Dodon. A considerat de asemenea sub demnitatea sa de a se prezenta cu informații la Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor ce au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova (Comisia parlamentară „Laundromat”). Și dacă Stoianoglo nu vine la Parlament, Parlamentul a mers cu întrebări. Mai drept, președinta Comisiei „Landromat”, Inga Grigoriu, a solicitat răspunsuri la peste 20 de întrebări vizând dosare de rezonanță, dar și aspecte ale reformei justiției. Nici până astăzi comisia parlamentară nu a primit răspuns. Sau procurorul general consideră că răspunsul la toate întrebările este acest Apel cu bucluc?
De câtă și a cui încredere se bucură justiția de la Chișinău?
Discursul siropos și „olecuță” lacrimogen, cu multe fraze citite încâlcit, nu vizează din partea cui concret și prin ce se manifestă pretinsele presiuni. Mai degrabă e o manevră abaterea atenției opiniei publice și a partenerilor externi de la faptul că reforma justiției trenează în continuare, ca pe timpuri. „Am sperat mult că timpurile în care Politicul făcea Justiție, iar Justiția dicta Politica a rămas în trecut, dar se pare că ne-am înșelat”, se plânge procurorul general. Doar că atât „Politicul”, cât și mai ales partenerii occidentali au alte opinii. În cadrul unui for dedicat justiției, chiar în preajma raportului de la un an de mandat al procurorului, ambasadorul SUA Dereck Hogan punea la îndoială cât de corectă este justiția în Republica Moldova. „Cele mai bune strategii nu pot avansa fără tragerea la răspundere a funcționarilor corupți, …fără rolul vital, crucial al societății civile. Legile trebuie să fie aplicate consecvent și imparțial, astfel încât toți, inclusiv elita să fie responsabilă în fața legii,” puncta oficialul american. Și șeful Delegației Europene la Chișinău, Peter Michalko, critica, la același for, promovările netransparente din justiție ca fiind lucruri care subminează eforturile anticorupție și încrederea cetățenilor în justiție. „Este esențial ca orice proces, inclusiv selectarea noilor candidați pentru funcțiile de vârf, să se desfășoare în mod constituțional și în conformitate cu standardele europene. Toate acestea dovedesc faptul că sectorul Justiției din Republica Moldova este deocamdată departe de a fi independent și imparțial”, concluziona oficialul european.
Declarațiile ambilor diplomați (ca și a altor oficiali din Parlamentul European) vizau mai multe acțiuni cel puțin stranii ale procuraturii și Stoianoglo personal. Ne vom referi doar al câteva dintre ele. Primul lucru „remarcabil” în cariera lui Stoianoglo este, desigur, eliberarea lui Platon, arhitect și executor în detalii al „Landromatului” rusesc, unul dintre cei trei artizani ai furtului miliardului, condamnat în două dosare (și vizat în multe altele) la 18 ani de închisoare cu executare. După eliberarea lui, majoritatea judecătorilor învinuiți de „pronunțarea unor decizii contrare legii, soldate cu urmări grave” în dosarul spălării a circa 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată și pe numele cărora nu a fost pronunțată încă nicio sentință, sunt repuși în funcții chiar mai înalte celor precedente. Straniu, nu-i așa? Ba chiar dezastruos.
Eliberarea lui Platon nu e singura acțiune ce a trezit nedumeriri în spațiul „Facebook și platourile televizate”. Scoaterea de sub urmărire penală a Marinei Tauber și Reghinei Apostolova, parlamentare de la Partidul „ȘOR” și figurante în zeci de file din raportul Kroll, ține de aceeași performanță. „Arestate” acum un an, sunt scoase de sub urmărire penală chiar în timpul campaniei electorale, când Dodon și Șor au bătut palma într-o alianță tacită, devenită majoritate parlamentară în prezent. Ca să nu mai zicem de dosarul lui Ilan Șhor. Condamnat în prima instanță la 7 ani și jumătate închisoare cu executare – nici după aproape patru ani și 40 de amânări a ședințelor, Curtea de Apel Cahul, absolut independent, nu se poate pronunța în privința prezumției nevinovăției unuia dintre principalii hoți ai miliardului. Dar „profesionalismul și competența” procuraturii, care așa și nu au reușit să-l aducă pe banca acuzaților pe Plahotniuc din cauză că nu au știut cum să întocmească cererile de extrădare corect? Și era căutat în Arabia Saudită, când oligarhul se afla de fapt în Emiratele Arabe Unite, unde își ține o parte din bani și are înregistrate mai multe companii. Când va ajunge dosarul lui în instanță și când bunurile îi vor fi confiscate în folosul statului?
Ce ați pățit, domnul Procuror General Stoianoglo?
Nu există presiune de a investiga două decenii de atacuri asupra sistemului bancar și nebancar și alte „activități” ale amicului Platon si ex-partenerilor săi Plahotniuc și Shor. Sau să pună la închisoare grupurile criminale organizate si agenții de influență străină care controlează azi parlamentul și fac nestingherit contrabandă. Anume Stoianoglo a dispus neînceperea urmăririi penale în cazurile „sacoșa”, relațiile PSRM cu ofshoruri din Bahamas, precum și finanțarea campaniilor electorale ale socialiștilor și ale lui Igor Dodon din străinătate. A rămas imun și la investigația „Kremlinovici”, făcută publică de RISE-Moldova, vizând legăturile președintelui Dodon cu servicii și agenți secreți ai administrației de la Kremlin. În toate aceste cazuri și-a motivat decizia prin „neimplicare a procuraturii în chestii politice”. Toate câte au fost revendicate de opoziția proeuropeană au fost tratate în favoarea lui Dodon și a guvernării socialiste. Or, majoritatea parlamentară este una coruptă și asta o știe fiecare cetățean conștient, dar nu și procurorul general pe care-l aranjează starea de lucruri in Parlament. La fel precum actuala majoritate este mulțumită de activitatea lui Stoianoglo.
Ar mai fi și multe altele, ca procesul de evaluare a procurorilor, o condiție în proiectul de reformă a justiției de anul trecut, de care Stoianoglo a uitat cu desăvârșire, trocul rușinos pe care procuratura l-a „instrumentat” cu ex-șeful SIS, Vasile Botnari, în dosarul răpirii profesorilor turci. Și încă multe altele pentru un sigur an de mandat, care nu au fost realizate, decât că au fost eliberați niște hoți și achitați niște criminali. Dar ne oprim aici, lăsându-le pentru alte articole.
Ce să fi pățit domnul Procuror General Stoianoglo? „Sunt gata să mă întâlnesc cu dna Președinte când îi convine, să îi răspund la toate întrebările și toate pretențiile care pot parveni la adresa Procuraturii”, declara dânsul pe 23 decembrie 2020. După întâlnirea din 26 decembrie cetățenii erau asigurați printr-un comunicat că „Procuratura va informa, în limitele permise de legislație, despre măsurile întreprinse și rezultatele obținute pe dosarele de rezonanță…” Ca numai la 10 zile să vină nu cu informațiile promise, ci cu acest Apel disperat, insinuând exclusiv „forțele declarate proeuropene sănătoase”. Trebuie că s-o fi întâmplat ceva foarte grav, dacă tocmai Procurorul General și ceilalți trei subiecți racolați au recurs la acest gest disperat?! Cine și cum a reușit să-i adune pe toți grămăjoară? Sau poate briefingul din 5 ianuarie face parte din scenariul lui Dodon, întitulat „Totul abia începe”? Mai întâi bombele legislative cu efect întârziat adoptate de coaliția Dodon-Shor, apoi sabotajul miniștrilor din guvernul Chicu, iar după și declarația de nesupunere a Procurorului General, care va refuza să ofere informații Consiliul Suprem de Securitate și astfel va sabota lupta cu corupția? Altminteri, Facebook-ul recomandă, prin gura unor cetățeni care îl plătesc: „Domnul procuror, daca tot va-ți supărat așa de tare, poate ne ziceți „LA REVEDERE”? Știți, noi, poporul, nu ne vom supăra, ci vă vom susține cu un „LA REVEDERE ” de ADIO.
Nicolae MISAIL,
Chișinău

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Hidro Prahova solicită servicii juridice de consultanță, asistență și de reprezentare

Deși are în organigramă 688 de posturi și un serviciu juridic deservit de patru persoane, Hidro Prahova, societate aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova,...

Firmele de deszăpezire, amendate de CJ Prahova

Consiliul Județean Prahova a amendat trei firme de deszăpezire cu o sumă totală de aproximativ 11.000 lei: Terra Strade Total Construct Pleașa a primit...

Un clopot de biserică furat de nazişti, returnat Poloniei

Un clopot de biserică ce datează din anul 1555 va fi returnat Poloniei după 77 de ani de când naziştii l-au furat în timpul...

Tehnologie ploieșteană, utilizată la nivel național

Tehnologia digitală utilizată de staff-ul echipei de handbal feminin C.S. Activ Prahova-Ploiești în analiza tehnico-tactică a fost de un real ajutor și echipei Centrului...

În 2020, au scăzut investițiile străine în România

Banca Națională a României a publicat principalele date privind investițiile străine din România, în primul an de pandemie. Cifrele arată, așa cum ne așteptăm,...

Primăria Ploiești a depus la CNI solicitarea pentru construirea Spitalului Municipal de Urgență

Primarul Andrei Volosevici și echipa de lucru din cadrul administrației și Consiliului Local Ploiești au anunțat că au depus la Compania Națională de Investiții solicitarea de includere...