1.7 C
Ploiești
sâmbătă, 23 ianuarie, 2021
Acasă Ocolul Pamantului Ce animă conflictul din Nagorno-Karabah?

Ce animă conflictul din Nagorno-Karabah?

Conflictul dintre Azerbaidjan legat de regiunea Karabahul de Munte a escaladat din nou. Toate semnele anunţă un război şi nici de data aceasta nu se întrevede o soluţie simplă, consideră Mikhail Bushuev pentru Deutsche Welle.

S-a ajuns la următorul nivel de escaladare a conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan: între cele două vecine duşmane au loc confruntări violente şi se duc lupte pe linia de conflict pentru prima oară de la armistiţiul încheiat în 1994. Există morţi şi răniţi.
Armenia a declarat prima stare de război, urmată de Azerbaidjan, dar, în aceasta din urmă, doar în anumite părţi ale ţării. Cele două state dau vina unul pe celălalt pentru această deteriorare gravă a situaţiei. Iar lucrurile s-ar putea înrăutăţi şi mai tare în Caucazul de Sud. Ce înteţeşte însă această violenţă?

ATMOSFERA DIN AZERBAIDJAN: DIPLOMAŢIA A EŞUAT
Reinflamarea conflictului pe marginea regiunii Nagorno-Karabah, un conflict nestins de peste 30 de ani între Baku şi Ereven, s-a putut observa deja din vară. La 12 iulie a.c., au început lupte care au durat 10 zile între soldaţii armeni şi cei azeri, dar nu în Nagorno-Karabah, ci la graniţa recunoscută internaţional dintre cele două ţări. Confruntările s-au soldat cu peste 20 de victime, între care şi civili.
Escaladarea tensiunilor în Caucazul de Sud are legătură şi cu o anumită frustrare a azerilor. Ei nu au primit înapoi teritoriul care practic le aparţine, conform dreptului internaţional, nici după 30 de ani şi după numeroase negocieri de pace. „Prioritatea noastră a fost mereu să rezolvăm această problemă în cadrul graniţelor recunoscute. De 28 de ani, încercăm să o rezolvăm paşnic, dar nu reuşim”, a declarat Farhad Mamedov, politolog azer şi şef al firmei de consultanţă Strategic Consultancy Group. De aceea ar avea loc acum această „contraofertă”.
Şi în Azerbaidjan diplomaţia ar fi eşuat, potrivit lui Laurence Broers, director al programului pentru regiunea Caucaz al think-tank-ului britanic Chatham House. „O întrebare legitimă este: ce are Baku de arătat după ani de negocieri de pace? Pe de altă parte, Armenia şi-a consolidat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, în timp ce procesul de pace s-a prelungit la nesfârşit.”

EREVANUL ÎNCEARCĂ SĂ FACĂ RĂZBOIUL „PREA SCUMP” PENTRU BAKU
Armenii ar avea acum două opţiuni, crede observatorul politic armean şi preşedinte al clubului de presă de la Erevan, Boris Navasardjan: „Mobilizare maximă, pentru a respinge atacul azer şi a provoca acestuia cât de multe pagube se poate. Sau, la colaborare cu comunitatea internaţională, să încerce să-i potolească pe liderii azeri”.
Erevanul ar dori să le arate celor de la Baku ce preţ ridicat are războiul, în termenii pierderilor militare şi ale victimelor, spune Broers de la Chatham House. Premierul armean Nikol Paşinian ar fi „mai puţin reţinut faţă de o escaladare a conflictului” decât predecesorul său Serj Sargayan.
ARMISTIŢIU STABIL? GREU DE IMAGINAT
În Azerbaidjan se speră într-un succes militar, iar un al doilea armistiţiu ar fi imaginabil doar în „condiţii absolut noi”, „cu un calendar ferm, de retragere militară din teritoriile azere ocupate, totul strict conform celor patru hotărâri adoptate deja de Consiliul de Securitate al ONU”, explică premierul de la Baku, Farhad Mamedov.
Nici la Erevan nu prea crede nimeni într-un nou tratat cu ţara vecină. Un armistiţiu ar fi „greu de imaginat, deoarece ar fi nevoie în acest sens de un mare nivel de încredere între cele două părţi”, spune premierul armean Boris Navasardjan. Iar, în acest moment, „există zero încredere între Erevan şi Baku”.
„Armenia insistă că situaţia securităţii trebuie să se îmbunătăţească înainte de a accepta discuţii între cele două ţări, în timp ce Azerbaidjanul are ca singură pârghie destabilizarea situaţiei”, comentează Laurence Broers. Ar fi greşit ca responsabilitatea pentru escaladarea tensiunilor să fie atribuită doar unei părţi, având în vedere că ambele state au investiţii masive în dotări militare defensive şi ofensive.

SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ FACILITEAZĂ O CONFRUNTARE MILITARĂ
Un alt motiv solid pentru actuala acutizare a conflictului ar fi şi situaţia internaţională, care s-a schimbat dramatic de la armistiţiul încheiat în 1994. „Procesul Minsk (negocieri de pace în cadrul grupului OSCE de la Minsk – n.r.) a fost în mare măsură produsul unei lumi unipolare în primii ani de după încheierea Războiului Rece”, crede Broers. Ideea a fost atunci că acest conflict va fi rezolvat „cândva, în cadrul unui acord de pace liberal”, dar azi SUA „s-a retras”, iar jocul lor a fost ocupat de alţi actori geopolitici, ca Rusia şi Turcia.
Eforturile internaţionale comune care să permită autorităţilor de la Erevan şi Baku destulă securitate pentru a iniţia un dialog de pace relevant sunt „absente”. S-ar căuta mai degrabă un „protector geopolitic” decât o cale diplomatică fără „o bază” internaţională solidă”, adaugă Broers.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Accident pe strada Văleni din Ploiești

În accidentul rutier au fost implicate patru auto, dintre care două erau staționate. La fața locului s-au deplasat echipaje ale Poliției și ale ISU...

Accident mortal la Aluniș

Accidentul rutier a avut loc pe DJ 101 T, pe raza localității Aluniș. La fața locului s-au deplasat echipaje ale Poliției și ale ISU...

Incendiu la un atelier de strungărie din Ploiești

Pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu la un atelier de strungărie situat pe strada Gheorghe Grigore Cantacuzino. ISU Prahova...

Incendiu violent în localitatea Gornet Cuib

Pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casă din Gornet Cuib. Potrivit ISU Prahova, în momentul...

Dosar penal pentru ucidere din culpă

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Plopeni au fost sesizați despre faptul că unui bărbat i s-ar fi făcut rău, în timp ce se afla...