joi , 2 aprilie 2020
Home / Inedit / Cârtiţa de sub zidurile Kremlinului (iI)

Cârtiţa de sub zidurile Kremlinului (iI)

Oleg şi Antonia, doi amanţi pasionaţi: cine pe cine a recrutat?
De acum, identitatea „cârtiţei” este deja cunoscută: Oleg Smolenkov, un diplomat de 50 de ani, asistentul ambasadorului Iuri Uşakov, consilier pe probleme internaţionale al preşedintelui Vladimir Putin.
Oleg Smolenkov, născut în 1969 în oraşul Ivanovo (vestul Rusiei), a fost angajat în MAE rus la Departamentul valutar-financiar, după care a lucrat o scurtă perioadă în cadrul Departamentului Europa 2 (Anglia, Danemarca, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Finlanda, Elveţia, Estonia). A fost trimis apoi la Ambasada Federaţiei Ruse din SUA, ca secretar II, ocupându-se în principal cu unele probleme „sensibile”, legate de protocol şi deconturi financiare, în perioada în care misiunea era condusă de Iuri Uşakov (1999-2008). Căsătorit cu Regina, o femeie modestă şi lipsită de farmecele tradiţionale ale rusoaicelor, Oleg o întâlneşte pe juna Antonia Agafonov, ochi alunecoşi, inimă zburdalnică (abia căsătorită cu Evgheni, un modest om de afaceri), fiica unor funcţionari ruşi: mama sa era medic al Delegaţiei permanente a Federaţiei Ruse la ONU, iar tatăl lucra ca subofiţer de pază. Evgheni ar fi descoperit relaţia soţiei sale cu Oleg Smolenkov în urmă cu 15 ani, pe când familia Agafonov se afla în vacanţă, într-o vilă a Administraţiei prezidenţiale dintr-o staţiune de la Marea Neagră. Acesta a găsit în telefonul soţiei sale mesaje de dragoste şi fotografii intime trimise amantului rămas pe malurile Potomacului, probabil într-un birou plin de chitanţe şi deconturi, din impunătoarea clădire a Ambasadei Federaţiei Ruse din Wisconsin Avenue, Washington DC.
Norocul îi aduce din nou împreună pe cei doi amanţi, deveniţi ulterior soţ şi soţie. În 2008, ambasadorul Iuri Uşakov a fost rechemat la Moscova pentru a face parte din staff-ul preşedintelui Dimitri Medvedev. A devenit adjunct al şefului aparatului guvernamental şi i-a oferit fostului său colaborator de la Washington postul de asistent, în timp ce Antonia a fost numită secretară. În mai 2012, Iuri Uşakov a fost numit consilier pe probleme internaţionale al preşedintelui Vladimir Putin, iar soţii Smolenkov s-au mutat de la Casa Albă (guvern) la Kremlin (Administraţia prezidenţială). Mulţi se întreabă acum ce l-a determinat pe Oleg Smolenkov să trădeze şi cine a făcut primul „pactul cu diavolul”: el sau soţia sa? Mai pe înţelesul tuturor, ea l-a recrutat pe el sau invers? Un posibil răspuns la această întrebare ni-l oferă jurnalistul rus de investigaţii Serghei Kanez (refugiat în ţările baltice, după o serie de dezvăluiri incendiare privind familia ţarului de la Kremlin): „Privind fotografia Antoniei, motivele pentru care Oleg a ales să lucreze în favoarea CIA sunt evidente. Pentru asemenea ochi incitanţi, eu însumi i-aş fi vândut pe Vladimir Putin şi 20 de escroci pe deasupra!”
Şi fostul soţ crede că Antonia, o femeie dependentă de adrenalină şi avidă de bani, confort şi lux, care poate obţine orice îşi doreşte de la un bărbat, ar fi jucat un rol determinant în cariera lui Oleg de agent al CIA. De la mama sa a învăţat că, pentru a avansa în carieră, la locul de muncă trebuie să intri rapid în graţiile celui mai bătrân coleg din birou. Fără a fi maliţioşi, ne putem întreba dacă vrăjile Antoniei s-au oprit la Smolenkov sau diva i-a făcut ochi dulci şi veteranului Uşakov!
Porumbeii au zburat, nimeni nu s-a întrebat!
După apariţia dezvăluirilor privind extracţia spionului, jurnaliştii i-au identificat pe Antonia şi Oleg Smolenkov ca fiind proprietarii unui imobil somptuos, cu şase dormitoare şi grădină, dintr-un cartier elegant din Stafford (Virginia), în apropiere de Academia FBI din Quantico. Actele de vânzare-cumpărare sunt pe numele celor doi, ceea ce este neobişnuit în cazul unui spion de un asemenea nivel, care ar fi trădat cele mai sensibile secrete ale Kremlinului. Oare atât de mult s-a deprofesionalizat activitatea CIA încât să lase asemenea breşe de nepermis în protecţia unui spion de un asemenea calibru? Să nu fi tras experţii Agenţiei nicio concluzie din cazurile Litvinenko şi Skripal, pentru a nu vorbi decât despre cele mai recente acţiuni de pedepsire a trădătorilor ruşi? Este, totuşi, adevărat că, în ceasul al 12-lea, adică după vâlva creată în jurul cazului, familia Smolenkov a părăsit locuinţa spre o destinaţie necunoscută. Oricum, ceva nu pare în regulă!La fel de cusută cu aţă albă ni se pare şi reacţia tardivă a Moscovei, care abia după „bomba” lansată de CNN s-a trezit că îi lipsesc doi adulţi şi trei copii ruşi, dispăruţi de circa doi ani, solicitând oficial sprijinul Interpol pentru găsirea acestora (sic!). Nu trebuie să fii expert în activităţi de intelligence, pentru a realiza că, totuşi, ceva nu se leagă!
CIA bagă băţul prin gard, jucându-se de-a poliţistul bun şi poliţistul rău!
Mijloacele de informare în masă care au lansat şi întreţinut scandalul în jurul acestui subiect – CNN, New York Times şi Washington Post – nu sunt prietenoase cu preşedintele Donald Trump şi nu scapă nici cea mai mică ocazie pentru a-l ataca şi compromite. Mai mult, acestea sunt disperate să-şi respecte credibilitatea jurnalistică, după ce scenariul Russiagate, pus în scenă şi cu sprijinul de specialitate al CIA, s-a dovedit a fi unul jalnic, o propagandă ieftină în sprijinul democraţilor. Dintre variantele vehiculate cu privire la „sursa anonimă” care a „scăpat” către presă ştirea exfiltrării cârtiţei de la Kremlin, cea mai plauzibilă ni se pare ideea că bomba a explodat chiar din interiorul structurilor americane de intelligence. Într-o asemenea logică, sursa (sursele) ar putea fi, probabil, una de calibru John Brennan, fostul patron al Agenţiei Centrale de Informaţii, sau James Clapper, ex-director naţional pentru informaţii. Ambii şi-au pierdut funcţiile la începutul anului 2017.
Experţi în arta manipulării, Brennan şi Clapper au sugerat existenţa unui plan malefic al Moscovei în favoarea lui Donald Trump şi, pentru ca totul să pară verosimil, aveau nevoie de o „cârtiţă” la Kremlin, care să probeze „ingerinţele” Rusiei în procesul electoral din Statele Unite. Pentru a înţelege mai bine o asemenea strategie, trebuie să porniţi de la realitatea că în interiorul serviciilor secrete există o dinamică proprie şi că puterea politică nu poate gestiona întotdeauna cu succes jocurile cu care sunt obişnuiţi ofiţerii de intelligence.
Veteranii din CIA îl atacă pe Donald Trump
Dacă ne amintim bine, contrele preşedintelui Donald Trump cu comunitatea de informaţii din SUA au început la scurt timp după instalarea la Casa Albă, apetitul acestuia pentru declaraţii neprieteneşti la adresa propriilor structuri de intelligence şi securitate generând o serie de replici dure din partea rezerviştilor de la Langley.
Zecile de scrisori, memorii şi avertismente nu prevesteau nimic bun pentru impetuosul preşedinte, care punea la îndoială chiar profesionalismul unor agenţi cu experienţă îndelungată în munca de intelligence. Cea mai vehementă exprimare am întâlnit-o într-un articol apărut în Washington Post, sub semnătura lui Steven Holl, fost şef al rezidenţei CIA la Moscova. După ce reaminteşte cititorilor că, dintotdeauna directorul CIA şi managerii de top din Agenţie au îndemnat la răbdare şi calm, cerându-le ofiţerilor să se abţină de la comentarii publice despre misterele muncii de informaţii, fostul şef de staţie din Rusia se dezlănţuie: „Probleme apar atunci când preşedintele Statelor Unite îi acuză de „naivitate şi pasivitate” pe directorii CIA şi FBI şi chiar pe propriul director naţional pentru informaţii şi îi trimite înapoi la şcoală”, întrucât analizele lor privind riscurile de securitate nu corespund viziunilor prezidenţiale”.
Insinuând că preşedintele ar fi transmis ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, informaţii confidenţiale, veteranul spion avertizează că „multe dintre structurile de intelligence partenere ar putea manifesta reţineri în a mai schimba informaţii cu CIA, de teamă că Trump nu poate păstra un secret. Îngrijorările acestora ar putea fi chiar mai negre, dacă ar gândi că preşedintele nostru a discutat probleme sensibile cu preşedintele Vladimir Putin, în spatele uşilor închise, fără înregistrarea convorbirilor… Am ajuns în situaţia în care acţiunile lui Trump ne fac pe noi toţi să ne simţim în nesiguranţă”.
Directorul CIA spală onoarea preşedintelui
Desigur că poziţia Ginei Haspel (director al CIA din mai 2018) este cu totul alta, în concordanţă cu opiniile celui care a numit-o în fruntea celui mai puternic serviciu de spionaj din lume. Astfel, Directorul pentru Relaţii Publice al Agenţiei Centrale de Informaţii, Brittany Bramell, a criticat dur „lipsa de acurateţe” a relatărilor mass-media americane din prima decadă a lunii septembrie a.c., referitoare la „folosirea repetată şi neadecvată de către preşedintele Donald Trump a unor informaţii sensibile”, care ar fi forţat CIA să procedeze la extragerea din Rusia a unei cârtiţe” aflate în apropierea preşedintelui Vladimir Putin.
Oficialul de la Langley a mai precizat că deciziile Agenţiei în cazuri de extracţie sunt chestiuni de „viaţă sau moarte”, având la bază „analize solide, verificate, şi nu speculaţii cum că preşedintele naţiunii, care are zi de zi acces la cele mai secrete informaţii, nu le-ar fi folosit corect”.
Surse bine informate susţin că Agenţia Centrală de Informaţii a instituit un program de protejare a cetăţenilor străini, a căror viaţă ar putea fi pusă în pericol ca urmare a activităţilor de spionaj desfăşurate în favoarea SUA. Astfel, Centrul Naţional de Operaţii pentru Relocare al CIA şi-a sporit măsurile de protecţie de care beneficiază zeci de agenţi străini, sau „cârtiţe”, cum sunt numiţi în jargonul angajaţilor de la Langley, o atenţie deosebită fiind acordată celor proveniţi din Federaţia Rusă. Măsurile au fost necesare atât după experienţa nefastă a britanicilor, cât şi după unele „întâmplări” sesizate în ultima perioadă, experţii CIA găsind, la timp, un dispozitiv exploziv montat sub caroseria autoturismului unui fost ofiţer KGB stabilit în Statele Unite, iar FBI a arestat un presupus asasin plătit, care se apropiase de locuinţa unui trădător rus „cazat” în Florida.
Va urma

Distribuie:

Check Also

CUM S-A CONSTRUIT BULEVARDUL CASTANILOR

“Ploesci, comună urb. în Rom., așezată pe o câmpie între râurile Prahova și Teleajenul. Capitala …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *