fbpx
joi , 2 iulie 2020
Home / Mozaic / Inedit / Cârtiţa de sub zidurile Kremlinului (i)

Cârtiţa de sub zidurile Kremlinului (i)

Postul de televiziune CNN, preluat de cotidianele The New York Times şi Washington Post, lansa, pe 9 septembrie 2019, o ştire care avea să facă rapid înconjurul lumii şi să agite apele şi aşa tulburi din structurile americane şi ruse de intelligence: timp de aproape 10 ani, Agenţia Centrală de Informaţii – CIA – ar fi primit date şi documente ultrasecrete de la o „cârtiţă” aflată la Kremlin, în apropierea preşedintelui Vladimir Putin!

În urmă cu circa zece ani, CIA a stabilit o relaţie strânsă cu un tânăr diplomat rus, care a avansat rapid în cariera guvernamentală, un spion bine plasat la nivelul cercului doi de putere. Primele informaţii sensibile primite de la agent (implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016) păreau incredibile, sfidând provocarea, însă date convergente, venite ulterior din alte surse, au făcut din „cârtiţa” moscovită unul dintre cei mai valoroşi şi protejaţi agenţi.
„Cârtiţa” ar fi reuşit să fotocopieze documente aflate pe biroul preşedintelui Vladimir Putin, care ar proba implicarea Kremlinului în favorizarea candidatului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA şi în piratarea comunicărilor prin e-mail ale contracandidatului democrat Hillary Clinton. Asemenea ingerinţe – dezminţite vehement de Moscova – au fost ulterior documente într-un raport al structurilor americane de intelligence, dat publicităţii în ianuarie 2017.
Aceeaşi sursă din apropierea preşedintelui Vladimir Putin ar fi stat şi la baza picanteriilor privind „duşurile aurii” practicate de Donald Trump cu prilejul unei vizite la Moscova, dezvăluite de fostul agent britanic al M16, Christopher Steele.
Şi acum vine „bomba”, ceva mai palpitant decât în celebrele romane de spionaj semnate de John le Carre, deşi iniţial a refuzat, dorind să-şi continue misiunea, „cârtiţa” ar fi fost extrasă din teritoriul inamic… la insistenţele CIA, pentru a o proteja de „unele acţiuni necugetate” ale… preşedintelui american Donald Trump (sic!). Să înţelegem de aici că, de fapt, nu contraspionajul rus ar fi provocat îngrijorarea conducerii de la acea vreme a CIA, ci comportamentul neadecvat al abia-alesului locatar de la Casa Albă. Conform unor comentarii ale postului de televiziune CNN, decizia exfiltrării ar fi fost luată în 2017, la scurt timp după întrevederea Trump-Putin, când liderul de la Casa Albă s-a folosit repetat şi lipsit de diplomaţie de informaţii extrem de sensibile primite de la CIA. Conducerea de la acea vreme a Agenţiei a considerat că gafele preşedintelui Trump se vor solda cu identificarea rapidă de către ruşi a „cârtiţei” de la Kremlin.
Estimând că viaţa agentului este în pericol, s-a decis extragerea acestuia din Rusia, dar situaţia s-a complicat după ce „cârtiţa” a refuzat propunerea, invocând motive familiale. Într-o asemenea situaţie, experţii de la Langley se întrebau, pe bună dreptate, dacă nu cumva a fost un joc operativ al Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse, adică aveau de-a face cu un agent dublu.
Mike Pompeo, directorul de la acea vreme al Agenţiei Centrale de Informaţii, în prezent secretar de stat, a gestionat cu profesionalism situaţia apărută, pornind de la premisa că informatorul era prea valoros pentru a fi abandonat şi a avut dreptate: agentul a acceptat exfiltrarea şi, după o excursie în Muntenegru, a ajuns, împreună cu soţia şi cei trei copii, pe pământ american.
Va urma

Distribuie:

Check Also

Piața Sârbească (Gheorghe Boldescu)(VI)

Clucerul Gheorghe Boldescu – familia Se cunosc puține informații despre familia din care provine. Știm …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *