joi , 27 februarie 2020
Home / Actualitate / Care sunt prioritățile investiționale ale Consiliului Județean Prahova pentru 2020

Care sunt prioritățile investiționale ale Consiliului Județean Prahova pentru 2020

Continuăm, astăzi, interviul cu președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader. Săptămâna trecută, am vorbit despre anul investițional 2019, considerat „bunicel”; astăzi, vom afla care sunt principalele proiecte ale CJ Prahova și ale instituțiilor din subordine pentru 2020.

SĂNĂTATE
-Domnule președinte, vă propun să parcurgem, cu o enunțare sumară, planul de investiții al CJ Prahova pentru anul 2020. Aș dori să ne axăm pe capitolul dezvoltare, fiindcă, în definitiv, acesta aduce plus-valoare județului. Și începem cu sănătatea.
-Vă spun ce-mi doresc eu și ce se va întâmpla sigur în 2020. La Spitalul Județean de Urgență Ploiești am început deja lucrările de edificare a unei parcări, pe terenul preluat de la Primăria Ploiești, care să asigure spații inclusiv pentru aparținătorii care-și vizitează rudele internate; deocamdată ne gândim la o amenajare ușoară, confortabilă, cu pavele (n.n.-finanțare asigurată din bugetul propriu al CJ Prahova). Vor continua lucrările-începute anul trecut- de extindere, reabilitare, modernizare și recompartimentare Unitate de Primiri Urgențe, un proiect derulat prin fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 18,66 mil. lei. Tot prin POR 2014-2020 avem proiectul de extindere, reabilitare, modernizare și dotare a Ambulatoriului integrat al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, în valoare de 11, 093 mil. lei; am declanșat procedurile de achiziție pentru a desemna constructorul și vreau să cred că începem execuția propriu-zisă în timpul cel mai scurt. Din fonduri proprii vor mai fi efectuate următoarele intervenții sau investiții: refacerea fațadei spitalului; amenajarea interiorului (holuri și casa scării) cu tablouri, pentru a crea un ambient plăcut, colorat, mai plin de optimism, să zic așa; continuarea lucrărilor de modernizare, parter și casa scării; realizarea unei săli de intrare în spital, pe latura nordică, între ambulatoriu și unul dintre corpurile spitalului, cu acces controlat, cu turnicheți, cu badge-uri. Spațiul va servi și ca sală de așteptare, va fi dotat cu un bistro, unde bolnavii se pot întreține cu aparținătorii. Studiul de fezabilitate este realizat și aprobat, investiția va costa în jur de 5 milioane de lei.
-La Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Ploiești ce vom avea?
-Și aici vom avea investiții importante. Cum vă spuneam, am modificat indicatorii tehnico-economici la proiectul finanțat din fonduri europene, prin POR 2014-2020, „Reabilitarea termica și creșterea eficienței energetice a spitalului (anvelopare, schimbare tâmplărie și instalație electrică cu led-uri)”, în valoare de 7,98 mil. lei. Am reluat licitația și sper să fie încredințată lucrarea, mai ales că nu este, tehnic, o intervenție dificilă. Spitalul mai are nevoie de aparatură medicală; noi vom veni cu 10% partea de cofinanțare, ceea ce înseamnă în jur de 2 mil. lei, diferența fiind asigurată de Ministerul Sănătății. Alte investiții suportate din bugetul CJ Prahova: aviziere electronice și monitoare TV; igienizare pereți și pardoseli; amenajare holuri parter; edificare chioșc cu produse alimentare și produse de igienă în curtea spitalului, pentru a evita ieșirea mamelor din incintă; realizare sală pentru vizitatori; amenajare curte spital, cu încă un punct de intrare/ieșire din spital; extindere parcare.

TRANSPORTURI
-La transporturi, adică la drumuri județene, ce v-ați propus, ca investiții certe, pentru 2020?
-În primul rând, avem cele două mari proiecte pe fonduri europene, prin Programul Operațional Regional, Traseul regional 3, DJ 102K-102D-100 C (153,16 mil. lei) și Traseul regional 2, DJ 720 (66,4 mil. lei); declanșăm din nou procedurile de achiziție și sperăm să începem lucrările în acest an. Prin Programul Național de Dezvoltare, etapa a II-a, avem două mari proiecte, modernizarea a 2,5 km de drum la Valea Doftanei, pentru care s-a organizat licitație, avem constructor, urmează să se apuce de lucru și pasajul de la Buda, peste DN1, pentru care, să fiu sincer, avem probleme cu
PUZ-ul și cu exproprierile, nu cred că va începe în acest an; în schimb, mă voi concentra pe realizarea celor patru sensuri giratorii, respectiv, la Tătărani (intersecție DJ 101 D cu DJ 101 G), Păulești (DJ 155 cu DN1), Florești (DJ 720 cu DN1) și Bănești (fostul post de control). Am dat drumul apoi la achiziția publică pentru așternerea de covor asfaltic pe 70 km de drumuri județene (buget proriu), cu includerea unei operațiuni suplimentare, frezarea. Costurile vor fi mai mari din cauza scumpirilor de materiale și cu forța de muncă; dacă anul trecut am realizat 100 km cu ceva peste 20 de milioane de lei, anul acesta, aceeași sumă va acoperi 70 km! În același timp, pregătim documentația pentru următorul exercițiu financiar european, 2021-2027. De fapt, ADR Sud-Muntenia ne-a cerut propuneri pentru următoarele drumuri din rețeaua TNT și am prevăzut, de această dată, variantele Comarnic-Secăria-Valea Doftanei-Săcele; Drajna, cu o buclă prin Chiojd, spre Buzău; Breaza-Adunați-Pucioasa; Mănești-Poienarii Burchii-Gorgota-Potigrafu-Balta Doamnei-Drăgănești-Ialomița; Mizil-Valea Unghiului- Buzău. Nu știu dacă o să ni se aprobe proiectele intra-regiuni, pentru conectarea cu Brașov (regiunea Centru) și Buzău (regiunea Sud-Est).
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
-La asistență socială aveți deja investițiile începute la Călinești. În afară de acestea mai există alte proiecte?
-Exact, sunt două proiecte europene, tot prin POR 2012-2020, derulate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, unul de realizare a două locuințe protejate +1 centru de zi, în valoare de 3,8 mil. lei și altul de trei locuințe protejate+1 centru de zi, în valoare de 5,17 mil. lei. Cei de la DGASPC mai au proiecte europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă având în vedere politica națională de a se renunța la centrele de îngrijire mamut și de a se trece la unele cu capacitate de cel mult 50 de asistați. Se lucrează, apoi, la construirea sediului nou pentru Școala specială nr.1 Ploiești (n.n.-fonduri proprii), o investiție care a trenat din cauza constructorului, am reziliat contractul, am organizat altă licitație, iar acum proiectul e in grafic.
CULTURĂ
-În fine, am ajuns și la cultură, domeniu în care am remarcat că, în ultimii ani, au fost alocate sume pentru investiții, dar ele nu au fost cheltuite.
-Bună observație, așa este, au fost bani de vreo doi ani, dar conducerile instituțiilor s-au mișcat lent, ca să fiu indulgent. La Muzeul de Istorie și Arheologie am schimbat conducerea și noul director s-a angajat, ca un prim proiect, să refacă fațada de la muzeu, să vină în ton cu clădirea monument istoric a Tribunalului Prahova, tocmai reabilitată și modenizată. La Muzeul de Artă „Ion Ionescu Quintus” există, de asemenea, un proiect în valoare de 7 mil. lei (bugetul CJ Prahova), de modernizare/dotare a clădirii; până acum, deși au existat fonduri, nu s-a întreprins nimic, însă ne vom ocupa să începem reabilitarea acoperișului și schimbarea tâmplăriei, suma rezervată pentru 2020 fiind de 3 mil. lei. Ar mai fi Muzeul memorial „Paul Constantinescu”.  Am depus un proiect de finanțare prin Programul RO-CULTURA, parte integrantă a Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2014-2021. Obiectivul general al proiectului cu o valoare  totală de  10, 6 mil. lei îl reprezintă restaurarea și valorificarea  casei memoriale a compozitorului prahovean, precum și promovarea creației deosebite a acestuia. Ei bine, am trecut de evaluarea tehnică, acum suntem la partea financiară. De eligibilitate deci nu poate fi vorba, discutabilă va fi suma; dacă vor exista proiecte mai multe, evident că suma alocată prin granturile SEE va fi mai mică.
REȚELE EDILITARE
-La nivelul anului 2018, Prahova avea următoarea situație a rețelelor edilitare, potrivit datelor statistice: 94 de localități, din 104, dispuneau de rețea proprie de alimentare cu apă (90,38%); 35 de localități aveau sistem de canalizare (33,65%); 53 de așezări erau conectate la sistemul de alimentare cu gaze naturale (50,96%). Dacă la apă să zicem că stăm bine, ce facem cu canalizarea și gazele, ca să îmbunătățim condițiile de viață ale locuitorilor?
-La alimentarea cu apă eu aș merge pe un procent de 96%. Anul trecut s-a recepționat lucrarea de intruducere de rețea la Posești, pe urmă există investiții și în alte cinci localități. Eu zic că mai avem de lucru în patru așezări, Lapoș, Provița de Sus, Provița de Jos și Mănești și vom cam termina cu acest capitol. Pentru canalizare avem lucrările din Masterplanul apă-canal, derulat de SC Hidro Prahova, iar aici avem un proiect european (Programul Operațional Infrastructură Mare-POIM), în valoare de 230 mil. lei, derulat pe o perioadă de 7 ani, deci sunt lucrări în continuare (n.n. -proiectul a beneficiat de așa-zisa fazare, adică de raportarea sumei neutilizată din perioada de programare 2007-2013 în exercițiul financiar 2014-2020). Mai sunt apoi proiecte locale, fie prin PNDL , fie prin PNDR (AFIR-fonduri europene); eu cred că vom ajunge undeva, după finalizarea Masterplanului, cam la 60% procent de localități cu sistem de colectare a apelor uzate. Cât despre gaze, ei bine, aici e un pic mai dificil. Numai eu am numărat vreo 7 ani (n.n.- numărătoarea noastră a trecut de 15-16 ani) de când mă străduiesc să pun lucrurile cap la cap, pentru alimentarea cu gaze a Văii Slănicului. Consiliul Județean va plăti studiul de fezabilitate pentru localități, astfel încât vom vedea până la urmă dacă Transgaz se va implica pentru magistrala de aducțiune. Dacă vom avea aducțiunea, lucrurile vor fi mai simple ulterior. Mai avem o variantă spre Colceag, o alta pe Bărcănești, vedem…
-Alte proiecte… Ce-ar mai fi?
-Știți, vorbind despre investiții, unele lucruri se leagă mai ușor, altele- pe care mi le-aș dori- mă chinui la ele… Vă dau cel mai mic exemplu: mi-am dorit ca, în cele mai importante puncte de intrare în Ploiești, sud și nord, să montez în sensurile giratorii două obeliscuri, le-aș numi eu. De fapt, am zis, ce ne reprezintă pe noi mai mult decât industria de extracție și de prelucrare a petrolului? Bun, deci simbolul nostru este petrolul. M-am rugat de cei de la Petrom, mi-au dat două pompe, le-au recondiționat și vopsit și eu stau cu ele în depozit de un an și jumătate! De ce? M-am trezit că serviciul nostru de Urbanism le-a considerat monumente de for public, unde trebuie să existe dezbatere pe marginea acestui subiect… A trebuit să renunț la certificat și să iau totul de la capăt… Deci un an și jumătate pentru un mic proiect de suflet???
-Păi, domnule președinte, nu este instituția dvs.?
-Ce să mai zic, s-a înțeles prost statutul de funcționar public, democrația…

 

Check Also

Nou rector la UPG Ploiești

Pe 24 februarie s-au încheiat alegerile pentru funcția de rector al Universității Petrol-Gaze din Ploiești. …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inline