Așadar, punct. Și de la capăt. Comisia Electorală Centrală a încheiat pe 24 septembrie înregistrarea candidaților la prezidențiale, iar săptămâna aceasta a început tipărirea buletinelor de vot. Cei 12 prezidențiabili pe care îi anunțam în numărul trecut (a se vedea „Din douăzeci câți au râvnit, doar jumătate au reușit”, nr. 2110, pag. 10) au rămas 11, liderul partidului CUB, Igor Munteanu, nefiind înregistrat. Este cea mai răsunătoare ratare a cursei electorale actuale. Dar și prima palmă dată de cetățeni unuia dintre cei ce s-au înghesuit în această cursă nu cu programe convingătoare, ci cu critici mai puțin întemeiate asupra actualei guvernări, dar țintind prea nedisimulat principalul prezidențiabil – Maia Sandu.
„Nu am crezut s-o văd și pe asta…”
…a replicat Igor Munteanu la refuzul CEC de a-l înregistra candidat la prezidențialele din 20 octombrie. După verificarea celor 611 liste de subscripție ce conțineau 17.357 (cel mai mic număr) semnături, 2.530 au fost declarate nevalabile, astfel neîntrunind minimul de 15.000 semnături. Liderul CUB a găsit decizia „injustă, neconstituțională și în dezacord cu recomandările Curții de la Veneția privind îmbunătățirea procesului electoral din Moldova”, învinuind CEC de politizare excesivă și vicierea din start a alegerilor. Într-un comunicat de presă CUB califică invalidarea semnăturilor drept „o palmă dată cetățenilor liberi din Moldova” și amenință cu chemare în judecată. E drept că până a respinge candidatura, CUB nu a avut nici o pretenție la procedura de înregistrare și nu a adus nici o acuză CEC-ului.
De fapt cetățenii sunt cei care nu s-au îmbulzit să semneze pentru CUB și au dat o palmă atât formațiunii, cât și liderului său. Ori CUB, chiar de la primele luni după înregistrare, și-a erodat încrederea nu numai prin critica „filozofică” a guvernării cu bătaie spre Maia Sandu, dar și printr-o schimbare suspectă de peisaj de la o apariție publică la alta. Inițial Munteanu apărea secundat ba de o suită de generali, ba de doi-trei demisionari din alte partide, iar pe final în general în compania unor persoane mai puțin cunoscute publicului larg. Asta vedeau cei ce urmăreau atent peisajul politic. Iar pentru eventualii susținători încrederea s-a șubrezit când, la nici un an de la înregistrare, câteva structuri din municipiul Chișinău și-au anunțat retragerea din partid, învinuind conducerea de „deconectare de nevoile cetățenilor, nerespectarea proceselor democratice în interiorul partidului și utilizarea lui în scopuri personale”. Prăbușirea lamentabilă a provocat-o tot președintele Munteanu. Când chiar a doua zi, după ce pe 4 august cele patru componente ale Blocului „Împreună” l-au desemnat drept prezidențiabil pe Octavian Țîcu, liderul CUB a întors spatele colegilor de bloc, învinuindu-i de… „șantaj politic” (?!). La alte câteva zile CUB își desemna propriul prezidențiabil. Desigur, pe Igor Munteanu. Ulterior, unul dintre liderii Blocului „Împreună”, Ștefan Gligor, avea să califice comportarea celor de la CUB total iresponsabilă, recurgând anume dânșii la sabotaj. „Au participat la vot, au votat în unanimitate pentru desemnarea lui Octavian Țîcu candidat al Blocului „Împreună”. Iar a doua zi spun că nu sunt de acord cu candidatura lui Țîcu și l-au desemnat pe Munteanu candidat la președinție. Cred că acesta este sfârșitul carierei lui Munteanu și al acestui partid tânăr”. Acum dată fiind și decizia CEC, comentariile par a fi de prisos. Decât că, prin neglijență, CUB și-a săpat groapa și pentru parlamentarele din 2025.
Candidată „independentă” sprijinită cu banii lui Shor?
S-ar putea întâmpla ca Igor Munteanu să nu fie singurul păgubaș al cursei prezidențiale. Pereche i-ar putea fi un alt nume, nu atât de sonor, dar destul de controversat – procuroarea „independentă” Victoria Furtună. Anunțându-și intenția de a candida la funcția de președinte, declara din start, de altfel fără a fi întrebată: „Nu sunt și nici nu stă nimeni în spatele meu, nici Platon nici Plahotniuc, nici Shor. Și nici „mâna Moscovei”. Intrigați, jurnaliștii au intrat îndată la suspiciuni că ar fi totuși unul din candidații mascați și s-au pus pe puricat parcursul dânsei pas cu pas. Întâi au descoperit că are sprijin la autoritățile secesioniste din Transnistria – „marele anunț” că va candida îl face la Tiraspol, pe fundalul monumentului conducătorului de oști rus, Alexandr Suvorov, a steagurilor Rusiei și nerecunoscutei rmn. În clipul video realizat în Piața Suvorov din Tiraspol, Furtună acuză guvernarea că ar urmări să atragă Moldova în războiul din Ucraina prin dezghețarea conflictului transnistrean, că ar intenționa să atace regiunea separatistă, că dincolo de Nistru „nu sunt militari străini”. După care, lansând un porumbel alb al păcii lângă același Suvorov: „Voi face tot posibilul ca războiul să nu vină în casa noastră comună!” Susținută de soldații ruși dislocați în Transnistria, care potrivit dânsei „păstrează pacea în regiune”? Deținătoare a cetățeniei române și chiar beneficiind de indemnizații pentru copii din partea statului român, deja „politiciana” Furtună îndeamnă populația să se identifice ca moldoveni și să boicoteze referendumul de aderare la UE.
Până la urmă presa a limpezit apele în care se scaldă fosta procuroare anticorupție. Pe 29 septembrie Furtună și-a regizat spectaculos lansarea în campania electorală la baștină. Îmbrăcată în alb și cu ritualul lansării a stoluri de „hulubi albi ai păcii”, cu admiratori potopind-o cu brațe de flori. „M-am lansat în orașul meu natal Hâncești, care unește oamenii prin tradiții, valori, credință și dorința pentru o Moldova Nouă. Împreună suntem puternici, iar cu ajutorul Domnului putem crea paradisul aici acasă, în Republica Moldova”, a scris Furtună după eveniment pe pagina sa de Facebook. A doua zi portalul Deschide.md deconspira ce paradis jinduiește cu adevărat. Victoria Furtună e unul dintre candidații fugarului penal Ilan Shor, activitatea dânsei în campania electorală fiind coordonată de factori de decizie din așa-zisul bloc „Victoria” și fiind însoțită la întâlnirile cu alegătorii de membrii grupării. Potrivit sursei citate, pe 27 septembrie, la oficiul central al blocului „Victoria” din capitală, are loc o ședință de lucru cu curatori și factori de decizie afiliați lui Shor: Marina Tauber, Vasile Bolea, Evghenia Guțul, Iuri Cuznețov ș.a. Ședință prezidată online de Shor, iar discuțiile axate pe rezultatele nesatisfăcătoare până la moment și pe incompetența unor membri de partid în activitatea lor. La final, fără a oferi explicații, Shor declară celor prezenți că de azi înainte își vor coordona acțiunile cu persoana ce va intra în sală după închiderea ședinței. Cei mai mulți au rămas tablou când în sală a intrat …Victoria Furtună. Vasile Bolea, fost candidat al blocului „Victoria”, a părăsit sala dezamăgit de întorsătura neașteptată. Peste o zi, printre cele circa 150 de persoane aduse la lansarea de la Hâncești erau mai mulți membri afiliați partidelor lui Shor – Nicolai Vornicov, curator pe municipiul Hâncești, Ion Gliga, curator pe raion, Olesea Baciu, responsabilă de întâlnirile cu alegătorii. Anume aceștia trei au coordonat și au adus lumea la eveniment.
Sunt încă multe enigme în biografia pestriță a controversatei candidate. Dar până la urmă contează cum va proceda CEC având ultimele informații certe cine e în spatele acesteia. Or, unui alt candidat, Vasile Tarlev, când a încercat să candideze independent, i s-a anulat înregistrarea, CEC aflând că e sprijinit de un partid politic. După care Tarlev s-a văzut nevoit să depună repetat cerere, doar că fiind desemnat de partidul său „Viitorul Moldovei”. Cum va proceda instituția electorală cu „independenta” Victoria Furtună, aflată deja în plină campanie?
„Trăim sub vremuri grele, uitați-vă ce se întâmplă în lume…”
Tot pe 29 septembrie curent s-a lansat în campania electorală pentru prezidențialele din această toamnă și candidatul Blocului „Împreună”, Octavian Țîcu. Evenimentul a avut loc în fața Parlamentului, într-un pictorial de tricoloruri și drapele ale U E, dar și de numeroși membri ai celor trei componente. „Războiul ne-a învățat un lucru important – să ne unim. Am venit într-un bloc cu trei partide pro-europene pentru că ne dorim salvarea parcursului de integrare europeană. Pentru noi prioritatea principală sunt patru angajamente politice: consolidarea forțelor pro-europene și unioniste, securizarea parcursului de integrare europeană a Republicii Moldova, oprirea revenirii forțelor pro-ruse și reforma justiției”, a punctat Țîcu.
Istoric, absolvent al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, politician, fost boxer, participant la Jocurile Olimpice de vară din 1996, fost ministru al tineretului și sportului, deputat în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul Blocului „ACUM”, Țîcu e o figură emblematică. În 2020 a candidat pentru prima dată la prezidențiale, obținând 2% din sufragii. A mai candidat pentru Primăria Chișinău, obținând al patrulea loc, cu aproximativ 5% din voturi. Și dânsul, și întreaga echipă sunt conștienți de rezultatul pe care-l vor repurta – unul neeligibil. Miza este însă parlamentarele din 2025. Cât de corect și neagresiv își va desfășura echipa campania, cât de judicioase vor fi discursurile candidatului și ale liderilor ei va depinde câtă plusvaloare vor adăuga imaginii Blocului. Dar până atunci mai e aproximativ un an…
Articol de Nicolae Misail