Camera Inferioară a Parlamentului, decizională în această speță, a adoptat cu 269 devoturi „pentru”, trei „împotrivă” și 35 de abțineri proiectul de modificare a legii privind predarea orelor de educație sexuală în școli. Potrivit amendamentul inițiat de liberalii Robert Sighiartău, Florica Cherecheș și social-democrații Elena Hărătău, Adrian Solomon, Nicușor Halici și Titus Corlățean, materia nu se va mai numi „educație sexuală”, ci „educație sanitară” și va fi predată exlusiv pe baza acordului părinților. Așadar, într-o unitate de învățământ rurală sau de cartier, dacă părinții nu doresc ca elevii să participe la aceaste ore, materia nu va mai fi predată în școala respectivă, căpătând, deci, caracter opțional.
Reamintim că, pe 3 aprilie, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 45/3.04.2020, votată tot de Parlament, care prevede obligativitatea organizării în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, a unor programe de educație pentru viață și pentru sănătate, inclusiv educație sexuală pentru copii.
La acea vreme, Biserica Ortodoxă Română s-a poziționat clar împotriva introducerii orelor obligatorii de educație sexuală, vorbind despre „un atentat la inocența copiilor: „Considerăm că încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educație sexuală reprezintă un atentat asupra inocenței copiilor, împiedicând dezvoltarea lor firească și marcându-i pe aceștia pentru întreaga viață. În acest sens, mai multe studii realizate în diferite țări au demonstrat că o astfel de abordare a educației copiilor a avut ca urmare începerea vieții sexuale mai devreme, cu implicațiile de rigoare, fără vreo îmbunătățire în plan social.”
Anterior votului din Camera Deputaților, 24 de organizații non-guvernamentale au trimis o scrisoare parlamentarilor, cerând să nu voteze cele două amendamente (acordul părinților și schimbarea denumirii materiei), susținând că educația sexuală este necesară în școli. Petiționarii au adus ca argumente următoarea statistică:
-la fiecare 6 ore, în România, un minor este victima unei forme de abuz sexual. Cei mai mulți copii nu recunosc și nu pot detecta formele abuzului sexual în lipsa informațiilor oferite într-un cadru organizat și profesionist;
-1 din 4 adolescenți (11-15 ani) care fac sex nu folosesc metode de protecție. La vârsta de 15 ani, 1 din 4 băieți (24%) și 1 din 7 fete (14%) declară că au avut contact sexual. Dintre aceștia, 1 din 4 nu folosesc metode de protecție;
-în 2019, România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește rata nașterilor în rândul adolescentelor și 1 din 10 copii are mama adolescentă;
-în ceea ce privește mamele minore, 6 din 10 nu au avut acces niciodată la informații privind sănătatea reproducerii sau educație sexuală, 7 din 10 nu au beneficiat niciodată de planificare familială, 6 din 10 gravide minore nu au făcut analizele recomandate în sarcină și 4 din 10 au născut prematur;
-în 2018, s-au înregistrat 951 de cazuri de abuz sexual și 26 de exploatare sexuală.
