Platoul Bucegi se va umple, în următorul deceniu, cu construcții. Deocamdată autoritățile din Dâmbovița au dat liber pentru realizarea unui complex rezidențial pe 10 ha, iar cele din Bușteni, pentru o biserică. Pesemne nici nu are sens să mai spunem ceva dacă autoritățile statului român au hotărât că e bine să umplem acoperișul munților cu betoane.
Parcul Natural Bucegi, înființat în 1974, se întinde pe o suprafață de 32.500 ha, pe raza județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Mai mult de 60% din teritoriu este acoperit cu păduri. Rezervațiile naturale nominalizate în Legea nr. 5/2000 ocupă 8.216 ha: Prahova- 4.997 ha; Dambovița -1.575 ha; Brașov-1.644 ha. Zona de protecție integrală și zona de protecție strictă ocupă 11.421 ha reprezentând aproximativ 35% din suprafața parcului (zona de protecție strictă- 4.055,87 ha și zona de protecție integrală- 7.366,52 ha). În lucrarea de specialitate „Rezervația Naturală Bucegi”, publicată de Alexandru Beldie, în 1956, este menționată și zona științifică „Abruptul Caraimanului” care ar putea fi asimilată cu o rezervație științifică. În Planul de Management al PNB se spune că „această suprafață urmează să fie identificată, cercetată; în cazul în care elementele sale reprezentative sunt de interes științific, ea va fi propusă pentru a fi declarată rezervație științifică”. Mai avem, apoi, sute de specii de plante, unele unicat, o faună extrem de bogată, vreo 7 lacuri, stâncării, peșteri etc.
Construcții existente în parc
În prezent, în suprafața parcului, unde sunt amenajate și 231 de trasee alpine, există mai multe tipuri de construcții: 42 de cabane, hoteluri, pensiuni, vile de vacanță și construcții civile; 14 baze sau refugii salvamont; 5 schituri sau mănăstiri; 5 relee și stații de radiocomunicații; 10 instalații de transport prin cablu și construcțiile aferente acestora; 20 de cantoane silvice, cabane, observatoare cinegetice; o amenajare pastorală; 4 construcții aparținând ministerelor Apărării și de Interne; 3 stații meteo; 15 captări de apă; 10 amenajări hidroenergetice plus construcții aferente; 2 cariere (piatră). Deci s-ar putea spune, dacă tot avem construcții, că s-ar mai putea realiza multe altele de aici înainte. Numai că Planul de management al PNB citează la principalele amenințări: dezvoltarea turismului peste capacitatea de suport a patrimoniului natural; creșterea cantităților de deșeuri rămase în urma vizitatorilor; apariția unităţilor turistice ne-tradiționale sau defectuos proiectate; apariția presiunilor generate de dezvoltarea excesivă a zonei Bran-Moieciu, Valea Prahovei precum și datorită reamenajării DJ 713. Bun, legea spune așa: acolo unde sunt zone de protecție strictă și integrală, precum și zone științifice, este interzis să construiești, indiderent ce. În circuitul public nu avem însă o hartă care să delimiteze cele peste 11.000 ha unde nu este voie să construiești. Plus că nu ne imaginăm cum vor conviețui speciile rare de plante, precum și animalele, la atâta locuire și activități umane. Probabil o să transformăm și munții în orașe cu șobolani!
Comuna Moroieni a avizat 10 ha de vile, hoteluri și pensiuni
Primăria comunei Moroeni, Dâmbovița, a emis autorizație de construire pentru prima casă de vacanță + drum de acces ce va fi poziționată pe platoul Bucegi, în inima Parcului Natural Bucegi. Oficialitățile spun că perimetrul respectiv face parte din zona de dezvoltare durabilă a parcului. Lângă această construcție vor apărea, pe o suprafață de 10 ha, situate lângă cabana Piatra Arsă, un complex rezidențial, hoteluri, pensiuni, piscine, parcări, terenuri de sport și un heliport. Terenul se vinde deja pe internet cu 19 euro metrul pătrat, iar autoritățile din Moroeni spun că există un interes uriaș din partea investitorilor. Se pare că administrația și-a dat acordul, cu precizarea că investitorii „vor trebui să țină cont de o arhitectură locală”. Adică, potrivit directorului Horia Iuncu, „n-avem ce căuta cu termopane, cu inoxuri, vopseluri portocalii”. La sfârșitul lunii septembrie, activiștii de mediu au anunțat organizarea unei „Drumeții pentru Bucegi”, prin care se doresc să atragă atenția asupra acestei decizii, ei susținând că muntele va avea de suferit.
Bușteni a aprobat ridicarea unei biserici tot pe platou
Tot pe platoul Bucegilor va fi ridicată și o biserică, denumită „Eroii Neamului”, ce va aparține de Mănăstirea Caraiman. Arhiepiscopia Bucureștilor a obținut terenul de la Primăria Bușteni, iar avizul favorabil din partea Administrației Parcului Natural Bucegi încă din 2014. De altfel, în septembrie 2018, preafericitul părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit piatra de temelie a viitoarei biserici. Într-un memoriu de prezentare al APM Prahova se arată că terenul este situat pe un bot de deal, la 2.260 m altitudine, în apropierea refugiului Salvamont de sub vf. Baba Mare, la 1 km distanță de cabana Babele și 600 m de Sfinx, pe traseul turistic Piatra Arsă- Babele-Omu. APM spunea, în același memoriu, că zona se află în interiorul Parcului Natural Bucegi și în aria protejată Sit Natura 2000, în apropierea „Abruptului Prahovean” și a monumentelor naturale Babele și Sfinxul, fiind restricționată pentru construire. Între timp însă lucrurile s-au rezolvat așa că, numai bine, vom avea un lăcaș care va bate toate recordurile sub aspectul altitudinii la care va fi amplasat.