17.9 C
Ploiești
sâmbătă, 13 august, 2022
Acasă Mozaic Documentar Blestemul Kosovo

Blestemul Kosovo

Bătălia teribilă în care armatele otomane şi sârbeşti s-au anihilat reciproc. Prinţul sârb şi sultanul otoman au căzut în luptă

Sunt timpuri în întreaga lume care par să se afle sub un blestem greu. Stăpânirea fiecărei palme de pământ a fost plătită de-a lungul secolelor cu râuri de sânge. Un exemplu este Kosovo, teritoriul la care sârbii nu vor astăzi să renunţe.

Declinul imperiului sârbilor
Împăratului Stefan Uros al IV-lea Dusan (1331-55). Dacă tatăl a fost numit „cel Puternic”, fiul s-a dovedit „cel Slab”. În timpul domniei sale, puterea centrală a intrat în declin, iar în locul ei s-au afirmat numeroase principate.
Uros al V-lea nu a putut să conserve marele imperiu creat de tatăl său, nici să respingă ameninţările din afară sau să limiteze veleităţile de independenţă ale boierilor. S-a stins, fără urmaşi pe 4 decembrie 1371, poate de inimă rea, pentru că o mare parte a boierimii sârbe fusese măcelărită de otomani în bătălia de la Maritsa la începutul aceluiaşi an.

Sârbii, în faţa pericolului otoman
Prinţul Lazăr Hrebelianovic (1320-1389), conducătorul părţii de nord a fostului imperiu, era conştient de ameninţarea otomană şi a început să pregătească diplomatic şi militar o campanie împotriva lor.
La început, sorţii au părut de partea creştinilor. Otomanii sunt învinşi la Plocnik (1386) şi Bilca (1388). Sultanul Murad I nu e, însă, dispus să dea înapoi . În primăvara anului 1388, îşi mută trupele de la Philipponpolis la Ihtiman (actualmente în Bulgaria). De acolo, forţele otomane ajung în Kosovo una dintre cele mai importante răscruci de drumuri din Balcani. Din Kosovo, otomanii ameninţă deopotrivă ţinuturile prinţului Lazăr, dar şi pe cele ale vasalului acestuia – Vuk Brankovic. Cu acest scop, trupele lui Murad ajung pe 14 iunie la Pristina.
Deşi există mai puţine informaţii, se pare că Lazăr şi-a adunat trupele lângă Nis, pe malul drept al Moravei de Sud de unde a înaintat în Kosovo pentru a da piept cu Murad. Era cel mai bun loc pe care l-ar fi putut alege drept câmp de luptă, deoarece îi dădea controlul asupra tuturor rutelor pe care le putea urma Murad. Fără relatări de primă mână istoricii au reuşit cu greu să reconstituie desfăşurarea bătăliei şi să estimeze forţele implicate în bătălie.

Una dintre cele mai mari desfăşurări de forţe din Evul Mediu târziu
Din care se pare, armata condusă de Lazăr avea între 12.000/15.000 şi 20.000 de oameni. Armata otomană era mai mare – undeva între 27.000 – 30.000 de soldaţi. Istoricul otoman Mehmed Nesri, care a scris prima relatare detaliată din istoriografia otomană nu poate fi luat în serios pentru că se supune rigorilor propagandei imperiale otomane. Deoarece un sultan otoman a căzut în bătălie, era necesar ca armata creştină să fie mult mai numeroasă. Astfel, Nesri vorbeşte de nu mai puţin de 500.000 de oşteni sârbi, de două ori mai mulţi decât otomanii.
De fapt, armata lui Lazăr se baza pe trupe din principatul său şi din ţinuturile lui Vuk Brankovic. Alături de trupele sârbe se aflau şi trupe creştine din principatele şi regatele creştine din apropiere: bosniaci, albanezi, bulgari, greci şi maghiari.
Regele Tvrtko I al Bosniei încheiase un pact defensiv cu Lazăr şi Vuk Brankovic şi l-a trimis pe Vlatko Vukovic cu trupe ca să lupte împotriva turcilor. Sunt menţionate şi grupuri de cruciaţi conduse de un anume Domine Johanne Bano.
De cealaltă parte, în fruntea armatei otomane se afla sultanul Murad, cu fiii săi Baiazid (din dreapta) şi Yakub (din stânga). Aproximativ 1.000 de arcaşi se aflau în prima linie a aripilor, sprijiniţi de azapi (pedestrime) şi achiungii (cavalerie). În prima linie a centrului otoman erau ieniceri (probabil nu mai mulţi de 2000) în spatele lor se afla sultanul Murad, înconjurat de garda sa de cavalerie.
Sârbii îl aveau pe prinţul Lazăr în centru, pe Vuk în dreapta şi pe Vlatko în stânga. În fruntea armatei se aflau cavaleria grea în centru şi cavaleria de arcaşi pe flancuri. Pedestrimea rămăsese în spate.

O bătălie pe viaţă şi pe moarte
Relatările sârbilor şi turcilor diferă, ceea ce face dificilă reconstituirea evenimentelor. Se crede că bătălia a fost deschisă de arcaşii otomani care au lovit cavaleria sârbă cu o ploaie de săgeţi. Sarja cavaleriei sârbe a reuşit să pătrundă prin aripa stângă otomană, dar nu a avut acelaşi succes în centru sau în flancul drept.
Sârbii au avut avantaj după prima sarjă, care a zdruncinat serios trupele comandate de Yakub Celebi. Cavaleria uşoară otomană şi infanteria turcilor au contraatacat, însă, iar armurile grele ale cavaleriei sârbilor s-au dovedit un dezavantaj. În centru, sârbii au reuşit să respingă forţele otomane. Bosniacii comandaţi de Vlatko Vukovic au provocat pierderi deosebit de grele otomanilor. Într-un contraatac feroce otomanii conduşi de Baiazid, au împins forţele sârbe înapoi şi apoi au înfrânt infanteria. Flancurile sârbilor încă rezistau datorită trupelor bosniace ale lui Vukovic care s-au îndreptat spre centru pentru a compensa pierderile grele suferite de infanteria sârbă.

Trădare sau o decizie înţeleaptă?
Când a văzut că nu mai există nicio speranţă de victorie, Vuk Brankovic a fugit pentru a salva cât mai mulţi oameni aflând că Lazăr a fost capturat. În cântecele sârbeşti se spune, însă că l-a trădat pe Lazăr în mijlocul bătăliei şi l-a lăsat să moară.
La ceva timp după retragerea lui Brankovic din luptă, forţele bosniace şi sârbe rămase au cedat teren.
Pe măsură ce bătălia s-a întors împotriva sârbilor, se spune că unul dintre cavalerii lor, identificaţi mai târziu ca Milos Obilic, s-a prefăcut că a dezertat. Când a fost adus în faţa lui Murad, Obilic a scos un pumnal şi l-a ucis pe sultan înainte ca gărzile de corp ale sultanului să-l măcelărească.
Răzbunarea lui Baiazid a fost cruntă. Toţi prizonierii sârbi au fost ucişi ca să răzbune moartea sultanului. Mai mult, Baiazid a ordonat şi omorârea fratelui său Yakub pentru a fi sigur că nimic nu-i va tulbura domnia.

Geopolitic, turcii şi-au atins scopul
Ambele armate au fost distruse practic în luptă. Atât Prinţul Lazăr, cât şi sultanul Murad şi-au pierdut viaţa, iar rămăşiţele armatelor lor s-au retras de pe câmpul de luptă. Există, însă, o mare diferenţă. În vreme ce turcii puteau conta pe trupe proaspete din est, sârbii nu mai aveau oşteni pentru a-şi apăra pământurile.
Ungaria a încercat să exploateze efectele bătăliei şi să-şi extindă stăpânirea în nordul Serbiei. Otomanii şi-au reînnoit campania în sudul Serbiei în 1390-91. În faţa acestor ameninţări, clasa feudală sârbă s-a împărţit în două facţiuni. O facţiune din nord a susţinut o politică externă conciliantă, pro-otomană, ca mijloc de apărare împotriva Ungariei. Facţiunea din sud, care era nemijlocit ameninţată de expansiunea otomană, a căutat să stabilească o politică externă pro-maghiară. Practic, până la urmă, principatele sârbe care nu erau deja vasale otomanilor au cedat pretenţiilor otomane în anii următori. Mulţi boieri – inclusiv fiica prinţului Lazăr – au format alianţe prin căsătorie cu noul sultan Baiazid. Ştefan Lazarovic, fiul lui Lazăr, a devenit un aliat loial al lui Baiazid şi a contribuit cu forţe semnificative la multe dintre viitoarele campanii militare ale acestora inclusiv la Nicopole. Unii feudali sârbi au continuat, însă, să lupte împotriva otomanilor. Alţii au fost, însă, integraţi cu timpul în ierarhia feudală otomană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Investigații gratuite, în Ploiești, pentru depistarea cancerului de col uterin

Primăria Ploiești a încheiat un protocol de colaborare cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu -Rusescu” (INSMC), Asociația „Centrul de Dezvoltare Curriculară...

11 zile fără apă caldă, în Ploiești

Soluții? Ce zice Consiliul Județean Prahova contestă Primăria Ploiești. Invers nu se poate, fiindcă primăria profită de faptul că n-are niciun rol legal în...

Fotbal / Petrolul Ploiești, prima victorie în Superligă: 1-0 la Mediaș, cu U Cluj; să vină Rapid!

Petrolul Ploiești a reușit vineri, în etapa a patra din Superligă, prima victorie stagională, 1-0 la Mediaș, în fața Universității Cluj-Napoca, partida fiind decisă...

Percheziții la persoane bănuite de evaziune fiscală. 40 de persoane au fost conduse la audieri

Procurorii din cadrul Parchetului Curții de Apel Ploiești, împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova,...

Când rânjesc dulăii, latră și cățeii…

La un an de la investirea sa (6 august 2021), Guvernul Gavrilița nu prezentase încă un raport în plenul legislativului de la Chișinău, dând...

NU VREAU SĂ MĂ ANGAJEZ LA STAT!

Zilele astea, mai precis de la 1 august, a intrat în vigoare o nouă mărire a salariului bugetarilor, de minim 15 la sută. Nu...