fbpx
7.8 C
Ploiești
vineri, 4 decembrie, 2020
Acasă Tara de dincolo de tara Basne cu un prăpădit de Făt-Frumos și balauri dintr-un trecut roșu

Basne cu un prăpădit de Făt-Frumos și balauri dintr-un trecut roșu

Patru persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, au fost răpite în noaptea dintre 7și 8 octombrie de așa-numitele forțe de ordine ale autoproclamatului regim de la Tiraspol: un angajat al Inspectoratului de Poliția Florești, Andrei Amarfii, un angajat al Agenției de Servicii Publice Sănătăuca, Alexandru Puris, precum și doi șomeri – Glijin Adrian și Stanislav Mânzărari. Potrivit anumitor surse Andrei Amarfii și Alexandru Puris ar fi fost eliberați. Cu toate acestea, soția lui Andrei Amarfii a fost la Tiraspol, dar nu cunoaște nicio informație privind starea și locul aflării soțului. Și mama lui Stanislav Mânzărari încearcă să afle unde este fiul său, însă nimeni nu-i oferă nicio informație despre el. Cât despre Adrian Glijin, structurile de forță de la Tiraspol au continuat a doua zi perchezițiile la domiciliul mamei sale. Chișinăul pare să fie paralizat de aceste acțiuni ale Tiraspolului.

Un nou dezmăț al regimului de la Tiraspol. Al câtulea?
Arestarea celor patru a fost o acțiune bine organizată a așa-numitului KGB transnistrean cu implicarea trupelor speciale. Andrei Amarfii ar fi fost arestat, potrivit Procuraturii Generală, pe teritoriul Transnistriei, iar conform altor surse – în curtea propriei case, chiar sub ochii soției sale. În aceeași zi a fost arestat Alexandru Puris, angajat al ASP din Camenca, iar noaptea alți doi Adrian Glijin și Stanislav Mânzărari, incriminându-i-se acțiuni pretins ilegale. Pe parcursul celei de-a doua zi structurile guvernamentale de la Chișinău au prins glas, rând pe rând, la minute numărate – inițial cei de la MAI, apoi Serviciul de Informații și Securitate (SIS), după care Biroul pentru Reintegrare, iar într-un final și Procuratura Generală. Ultima a instituit un grup de anchetă care urma să întreprindă toate măsurile necesare „pentru ca cetățenii Republicii Moldova să fie eliberați necondiționat, iar persoanele implicate să fie trase la răspundere penală pentru faptele ilegale”. Totodată, în cazul polițistului răpit, reieșind din complexitatea cazului, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a dispus retragerea dosarului inițiat pe faptul „răpirii unei persoane” și „uzurparea de calități oficiale” din gestiunea Procuraturii raionale Florești și transmiterea lui către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) în vederea continuării urmăririi penale. Pe lângă procurorii specializați, Stoianoglo a dispus secundarea grupului cu forțe suplimentare – procurori din cadrul Procuraturii Florești, ofițeri de urmărire penală și de investigații din cadrul Direcției Generale Urmărire Penală și de la Inspectoratul Național de Investigație ale MAI, ofițeri de investigații din cadrul SIS. Un grup complex, care urmează să asigure o anchetă eficientă în vederea identificării, reținerii și tragerii la răspundere a persoanelor vinovate. La scurt timp făptașii au și fost identificați, dar până la ora actuală (14 octombrie) nici unul arestat.
Și la Guvern premierul Ion Chicu a ținut o amplă ședință a unei comisii special convocate în această chestiune, iar viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a cerut explicații părții transnistrene în cazul răpirii doar a ofițerului Andrei Amarfi, calificând acțiunile Tiraspolului ca fiind „inadmisibile, ilegale și încalcă drepturile fundamentale ale omului”. Cazul a fost adus și la cunoștința mediatorilor în formatul 5+2, Oficiului CoE și Reprezentanței ONU în Republica Moldova, iar Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) a propus convocarea de urgență a unei ședințe a Comisiei, făcând apel și către ceilalți participanți să se alăture mesajului de condamnare a răpirii persoanelor în Zona de Securitate și să susțină cererea de eliberare imediată a lor. Propunere respinsă de partea transnistreană și secondată de solicitarea delegației Federației Ruse de a amâna ședința CUC pentru săptămâna următoare cu scopul consultărilor suplimentare pe mai multe subiecte ce nu au întrunit consens (audierea comandantului militar privind prezența militarilor subordonați Tiraspolului la o întrunire în masă organizată la 27 septembrie curent, însoțită de o prezentare a armelor de foc, cu încălcarea regimului stabilit în orașul Bender, raion cu regim sporit de securitate; problema privind introducerea la 1 mai 2019 a „grănicerilor” în Zona de Securitate și abilitarea abuzivă a acestora cu funcții de control asupra persoanelor ș.a.).
Politicieni alertați, dar fără un vot în tot legislativul
Structurilor de forță li s-au alăturat, firește, politicienii. Alexandru Jizdan, secretar general al PDM și președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, a făcut o radiografie a audierilor stricturilor responsabile și o comunicare confuză despre acțiunile acestora. Și a asigurat jurnaliștii că membrii Comisiei sunt „profund îngrijorați de acest incident foarte grav” și consideră „că au fost depășite toate liniile roșii”. Mult mai documentați s-au dovedit a fi cei de la Platforma DA. Chiril Moțpan, membrul aceleiași Comisii, anunța încă până la aceste audieri că ofițerul de poliție Andrei Amarfi a fost răpit în mijloc de noapte, de persoane înarmate, cu cagule pe cap și cu inscripția „MGB” (din rusește: Ministerul Securității de Stat – N.M.) pe haine. Aceștia au dat năvală în curtea casei din orașul Camenca din stânga Nistrului, vandalizând casa și speriind de moarte soția și copiii minori. În acel moment de groază ofițerul se afla la părinții săi din Sănătăuca, Florești, și, alertat telefonic de vocea speriată a soției, a alergat acasă. „În momentul când a intrat în curtea casei, asupra lui au tăbărât bandiții MGB-ului transnistrean și, aplicând forța, l-au imobilizat, l-au urcat
într-un automobil de model neidentificat, dispărând într-o direcție necunoscută”, scria Moțpan pe contul său de Facebook. Lucruri despre care atât cei de la SIS, cât și de la MAI au aflat din această sursă. Andrei Amarfii este învinuit de „spionaj pentru Republica Moldova”, iar Adrian Glijin de „trădare de patrie”?!
Pe urme proaspete, Platforma Demnitate și Adevăr cere demisia ministrului de Interne, Pavel Voicu, și a directorului SIS, Alexandr Esaulenco. Și cum cei doi nu s-au grăbit să demisioneze, Platforma DA cere convocarea de urgență a Biroului permanent al Parlamentului și a ședinței legislativului, mai înaintând și o moțiune simplă împotriva ministrului de interne Pavel Voicu. Deocamdată doar cei de la PAS susțin și au semnat inițiativa foștilor colegi de Bloc ACUM, dar până a fi validă mai au nevoie de un singur vot, pe care nu-l pot obține deocamdată nici de la PD, nici de la „ȘOR”, nici chiar de la „Pro-Moldova”.
Igor Grosu, secretar general al PAS, a declarat într-o conferință de presă că „răpirea cetățenilor de la Camenca reprezintă o provocare orchestrată și planificată”, suspectând că această operațiune face parte dintr-un scenariu mai mare. „Dacă se va confirma că Igor Dodon stă în spatele răpirii cetățenilor noștri, așa încât pe urmă să se facă mare „salvator” pentru „eliberarea” acestor oameni, personajul va trebui judecat pentru trădare de patrie, scrie și colegul său de fracțiune, deputatul PAS Sergiu Litvinenco într-o postare pe pagina sa de Facebook. Oare asta ar putea fi singura probă? Declarații, cu probe argumentate, la zi și la ocazii diferite, au fost făcute publice cu zecile, inclusiv un apel tranșant în această ordine de idei al deputaților primului parlament, votanți ai Declarației de Independență către actualul legislativ și justiția de la Chișinău. Cine le-a auzit, cine a reacționat, decât presa neangajată? Se prea poate că și această supoziție a deputatului Litvinenco să rămână doar pe pagina sa din spațiul virtual.
Răpiri în Transnistria sau jocuri politice la Chișinău?
Totuși, premonițiile celor de la PAS par să se adeverească prin însăși acțiunilor președintelui Dodon. După ce a păstrat o jumătate de zi și mai bine calmul unui „arbitru” sadea în tot acel cor de voci din 8 octombrie, în după amiaza aceleiași zile a „fericit” poporul cu o veste salvatoare de adevărat Făt-Frumos, învingător de basm al oricâtui de strașnic balaur. „Situația referitoare la cei doi cetățeni moldoveni răpiți este una extrem de gravă și a generat imediat o reacție promptă a conducerii țării și a instituțiilor statului. Personal am avut o discuție cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în care i-am cerut să intervină prompt în eliberarea cetățenilor noștri și să ia măsurile care se impun pentru responsabilizarea celor care au comis această gravă ilegalitate”, a scris Dodon tot pe pagina sa de Facebook. La doar câteva minute, consilierul Ernest Vardanean (tot el și unul dintre cei mai „iscusiți” troli ai președinției), lansa pe Twitter, aproape concomitent cu un comunicat al așa-ziselor externe ale regiunii separatiste, că doi cetățeni „au fost eliberați grație intervenției personale a lui Igor Dodon”. Știre secundată ulterior și șeful pazei de stat, Ion Mămăligă. Acțiune salvatoare glorificată de media-holdingul lui Dodon cu parafa „Urgent!!!”: Grație intervenției personale a lui Igor Dodon doi cetățeni ai Moldovei răpiți au fost eliberați!!!” Dar alți doi? La aproape o săptămână de la sechestrarea celor patru cetățeni moldoveni, MAI și SIS afirmă că nu are nicio informație despre doi dintre ei. Și șeful PCCOCS, Ion Caracuian, a declarat că nu s-a reușit până acum audierea celor eliberați, ei aflându-se la domiciliul lor din stânga Nistrului și având interdicția de a părăsi zona, iar dacă o vor încălcă, ei vor fi din nou arestați de forțele de securitate de la Tiraspol.
Maniera în care s-au derulat aceste evenimente îl face pe Rosian Vasiloi, expert în probleme de securitate, fost șef al serviciului de grăniceri, să pună serios la îndoială credibilitatea operațiunii. Vasiloi o califică drept „o provocare clasică împotriva reprezentanților autorităților constituționale ale Republicii Moldova”, executată nu pur și simplu, ci cu o conotație atât politică, cât și din punct de vedere regional din perspectiva ce se va întâmpla pe 1 și 15 noiembrie. „Cred că i s-a dat de înțeles lui Igor Dodon care va fi miza participării cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului în alegerile prezidențiale. Dodon se erijează acum ca un „pacificator”, el a contribuit la eliberarea celor doi cetățeni.” Că toată această „operație” a fost orchestrată și planificată în scop electoral e confirmată și de altă probă indirectă: în tot acest cor lipsește o voce majoritară – PSRM nici măcar nu a piscuit.
Serviciile secrete rusești fac în Moldova tot ce le trece prin cap
Intrarea violentă în Zona de Securitate a persoanelor înarmate, răpirea unui polițist urmată de sechestrarea altor persoane în aceeași zi, sfidează nu doar actele de bază ale operațiunii de pacificare, ci constituie o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului. Dezmățul așa-numitelor structuri de forță separatiste demonstrează că situația din Zona de Securitate scapă de sub controlul CUC și că partea transnistreană întreprinde tentative necamuflate de a discredita totalmente mecanismul pacificator existent. Pentru astfel de acțiuni, legislația Republicii Moldova prevede închisoare de până la 10 ani. Dar vor ajunge organele de drept, justiția de la Chișinău să dea aprecierea juridică a acestor fapte ilegale sau vor rămâne nepedepsite ca multe altele? În orice stat democratic în care drepturile cetățenilor sunt mai presus de orice, structurile statului intervin prompt, aceasta fiind menirea lor. În Republica Moldova, „nimeni, nimic”, iar unica speranță de a mai urni din loc aceste moluște este presa, care mai pune presiune pe ei. Altminteri, răpirea cetățenilor moldoveni de MGB-ul de la Tiraspol demonstrează în primul rând subordonarea statului condus de Dodon în fața diferitelor forme de manifestare a autorităților străine și o umilire cruntă a celui care vremelnic este președinte. „Ne-am obișnuit ca Dodon să fie umilit de Putin și Kozac, dar cea mai mare umilire a primit-o zilele acestea de la Krasnoselski. Să fii președintele unui stat recunoscut internațional și să ajungi să te rogi de separatiști pentru a-ți elibera propriii cetățeni pe care nu i-ai putut apăra este o umilință ce se va răsfrânge și asupra Republicii Moldova. Pur și simplu Krasnoselski i-a arătat lui Dodon cine-i „prezidentul”, califică această situație ex-ministrul apărării Anatol Șalaru.
Grav și umilitor. În fața liderului impostor de la Tiraspol a îngenuncheat nu doar președintele unui stat recunoscut internațional, ci și întreaga Republică Moldova. Pentru că instituțiile statului s-au dovedit a fi nu doar neputincioase, dar totalmente impotente. Mă întreb și eu, alături de Șalaru: „Dacă Igor Dodon ar fi fost răpit de transnistreni, cine l-ar fi eliberat?”
Viitorul președinte al Republicii Moldova este obligat să ridice Republica Moldova nu doar din criză, dar și din genunchi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Iulian Dumitrescu, ales vicepreședinte al CpDR Sud-Muntenia

După alegerile locale din 27 septembrie a fost nevoie și de schimbarea structurilor de conducere ale ADR Sud Muntenia. Recent a avut loc ședința...

ACȚIUNI PENTRU VERIFICAREA MĂSURILOR DE LIMITARE A COVID-19

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au organizat, sub coordonarea Instituţiei Prefectului, o acțiune în Ploiești, Păulești și Bușteni. În timpul controlului au fost legitimate...

Tiraspolul, între scrutine neconstituționale și baionetele soldatului rus

Duminică, 29 noiembrie curent, regimul de la Tiraspol a desfășurat așa-zisa Ziua unică a votării. Transnistrenii au fost chemați la urnele de vot pentru...

Prahova, primul loc la atragerea fondurilor europene prin POR 2014-2020

Suntem în ultima lună a exercițiului financiar european 2014-2020. Unul din instrumentele financiare importante se constituie în Programul Operațional Regional, derulat în România prin...

USR-PLUS acuză jaful de la CSM Ploiești

La ultima ședință a Consiliului Local Ploiești, parteneriatul dintre PNL și USR-PLUS a suferit o mică lovitură în sensul în care consilierii conduși de...

Să scăpăm oare de deșeuri?

Dacă va fi aplicată ad-literam, mă rog, dacă va avea cine să o aplice, cu toate elementele de coerciție, Hotărârea de Guvern propusă de...