joi , 17 octombrie 2019
Home / Actualitate / Anul 2019, încă un semn clar că planeta e în schimbare

Anul 2019, încă un semn clar că planeta e în schimbare

ANMH spune răspicat: „în orizontul de timp 2021-2050, față de intervalul de referință 1971-2000, vor avea loc creșteri medii pe an ale numărului de nopți tropicale”

O știre din septembrie 2019 arată așa: „numărul mașinilor înregistrate la Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești a crescut, în numai doi ani, cu peste 26.000 de autoturisme, ajungând la 101.076 de mașini”. În ultimii ani, de asemenea, au apărut în spațiul public tot mai multe informații privind poluarea din Ploiești, cu depășiri frecvente ale concentrațiilor de noxe admise, ceea ce echivalează cu faptul că poluatorii industriali nu au respectat condițiile din autorizațiile integrate de mediu, care impun investiții masive în tehnologie, pentru a micșora sau elimina eliberarea în atmosferă a particulelor /substanțelor periculoase pentru sănătatea umană. Apoi, noi tăiem în continuare pădurile, deversăm în râuri deșeuri, nu ocrotim suficient solul. Suntem deci foarte nepăsători cu mediul care ne înconjoară. Și suntem la fel de nepăsători față de consecințele pe care poluarea le produce pe termen mediu și lung. Dar apoi ne mirăm că avem valuri de căldură fără precedent, inundații, viituri, tornade, deșertificare, alunecări de teren, pierderi de vieți omenești, boli incurabile etc.
Recorduri termice în lume
Pe de altă parte, suntem refractari când vine cineva și ne cere să reacționăm, în sensul de a adapta politicile la protocoalele privind încălzirea globală sau de limitare a poluării. Cel mai recent, și nu la nivel mărunt, ci la scară planetară, a avut de suferit activista de numai 16 ani, Greta Thunberg, criticată vehement pentru tonul folosit la reuniunea ONU, de parcă agresivitatea adolescentei era mai rea decât încălzirea globală, consecință directă a activității antropice. Nici nouă, în România, nu prea ne pasă de schimbările climatice pe care aproape, exagerând, le vedem cu ochiul liber. Și nici în Ploiești nu ne frământă aceste aspecte. Dar, ce să vedeți, lucrurile nu stau bine deloc. La nivel global, luna iunie 2019 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în lume, detronând astfel luna iunie 2016. Pe 8 iunie a fost înregistrată, în Kuweit, cea mai mare temperatură consemnată vreodată, de 52,2 grade Celsius la umbră și de 63 grade, la soare. La Alert, cel mai nordic punct locuit de pe glob, mercurul din termometre a ajuns la 21 de grade Celsius, doborând recordul de 20 de grade Celsius, din 1956. Și exemplele pot continua.
România- tendințe de creștere a temperaturilor pe întreg cuprinsul României, în timpul primăverii și verii
La noi, în România, Administrația Națională de Meteorologie scrie răspicat, în studiul „Schimbările climatice-de la bazele fizice la riscuri și adaptare”, despre cum s-a schimbat ori se shimbă clima în România. Studiul oferă date până în anul 2013 inclusiv, dar și perspective până la sfârșitul secolului. Și, privitor la temperatura medie a anului, în intervalul de timp 1961-2013, față de intervalul de referință 1961-1990, aceasta prezintă exclusiv tendințe de creștere pe întreg cuprinsul României în timpul primăverii și verii. Pentru zonele centrală și de nord-est ale țării, există tendințe de creștere și în timpul iernii. Toamna ar fi singurul anotimp stabil din punct de vedere al temperaturii. În schimb, precipitațiile s-au menținut oarecum stabil, cu creșteri toamna pe întregul cuprins și scăderi în Delta Dunării-iarna și primăvara și în sud-vest, primăvara.
Orizontul anilor 2050 și 2098, câte 18 nopți tropicale/an
Scenariile pentru orizonturile 2021-2050 și respectiv 2069-2098, față de intervalul de referință 1961-1990, arată tot o creștere a temperaturii medii anuale în România, iar în privința precipitațiilor, analiza relevă o imagine mai puțin coerentă. În schimb, grosimea stratului de zăpadă ar putea să scadă semnificativ, însă nici aici nu există proiecții certe. Revenind la temperatura aerului la suprafața solului, studiul afirmă că, „pe litoralul Mării Negre și în extremitatea sudică a țarii, vor avea loc creșteri medii pe an ale numărului de nopți tropicale cu până la 18, în orizontul de timp 2021-2050, față de intervalul de referință 1971-2000, în condițiile unui scenariu moderat de creștere a concentrației gazelor cu efect de seră. În Câmpia Română, Bărăgan și mare parte a Dobrogei, creșterea este între 12 și 15 nopți tropicale pe an, în timp ce în Câmpia de Vest, ea se situează între 9 și 12 nopți tropicale pe an. Cea mai mare parte a Moldovei, regiunile subcarpatice și Transilvania înregistrează creșteri între 6 și 9 nopți tropicale pe an, în timp ce în zonele montane creșterea este de până la 3 zile pe an”. Și valurile de căldură au devenit mai frecvente în ultimele decenii și frecvența lor va crește în deceniile care urmează: în extremitatea sudică a țării, vor avea loc, până în 2050, creșteri medii ale numărului de zile cu valuri de căldură cu până la 5 pe an; în restul Câmpiei Române, în Câmpia de Vest, Bărăgan și sudul Moldovei, creșterea este de până la 2,5 zile pe an.
August 2019, temperaturi medii lunare cu 3 grade mai mari decât în perioada 1981-2010
Revenind la prezent, scenariile descrise mai sus parcă le-am trăit și-n acest an. De pildă, fiindcă ne referim la ultimul val de căldură, însoțit de secetă, ANMH arată că, în luna august, abaterea temperaturii medii a aerului, față de mediana intervalului de referință standard (1981-2010), a fost pozitivă în toată țara: „Valori ridicate ale abaterii, de peste 3°C, s-au înregistrat în nord-vestul țării și izolat în Banat, cea mai mare valoare fiind de 3,5°C, la stația meteorologică Zalău. În Maramureș, Transilvania, în Banat și izolat în Oltenia și Muntenia abaterea pozitivă a variat între 2 și 3°C. Abateri pozitive, cuprinse între 1 și 2°C, s-au atins pe areale extinse în Moldova, Dobrogea, Muntenia și doar izolat în Oltenia. Cea mai mică valoare a abaterii pozitive a fost înregistrată la stațiile meteorologice Sulina și Vaslui, respectiv 0,9 °C.” Abaterea cantității de precipitații a fost negativă în Crișana, Oltenia și Banat, pe areale extinse din Muntenia, Moldova și Dobrogea. Abateri pozitive s-au înregistrat mai ales în Transilvania, Maramureș și centrul Moldovei.
Inundațiile, cutremurele și alunecările de teren, cea mai mare expunere la dezastre
Cât despre categoria hazardurilor care pot provoca, în România, pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene precum: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, zăporuri pe cursurile de apă, grindină, descărcări electrice, polei, avalanșe, furtuni, viscole, secete, incendii de vegetație, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID- programul român de asigurare a catastrofelor), în cazul țării noastre, expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren, ce pot cauza pierderi umane și costuri economice ridicate în întreaga țară. Vă sună cunoscut, nu?

 

Sursa: Maria BOGDAN

About admin

Check Also

Alertă la Stoienești, după ce o locuință a fost cuprinsă de flăcări

Incendiul se manifesta violent la o locuință din localitatea prahoveană Stoienești. „La sosirea echipajelor la …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *