9.7 C
Ploiești
duminică, 17 octombrie, 2021
Acasă Tara de dincolo de tara Alexandr Stoianoglo, arma împotriva Maiei Sandu?

Alexandr Stoianoglo, arma împotriva Maiei Sandu?

După ce, în problema demiterii Procurorului General, funia a ajuns la par, cum s-ar zice, luni, 23 august, Alexandr Stoianoglo a venit, în cadrul unui briefing de presă, cu „10 pași (propuneri) în prevenirea și lupta cu corupția”. În viziunea șefului procuraturii cel mai mare impediment în lupta cu corupția este imunitatea funcționarilor de nivel înalt și propune practic eliminarea ei, inclusiv imunitatea Președintelui Republicii Moldova. După vizita lui Dmitrii Kozak la Chișinău, cel mai mediatizat subiect care ține titlurile și capul de afiș al mijloacelor de informare în masă în a doua jumătate a lui august a vizat soarta Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, a cărui demisie o cer Președintele Maia Sandu și majoritatea deputaților din noul legislativ.

Cele zece porunci ale procurorului-șef către noua guvernare
Conferința de presă de la începutul săptămânii curente vine la doar trei zile după un alt briefing, în cadrul căruia, într-un discurs citit de pe câteva pagini, Stoianoglo aducea acuzații grave noii guvernări de la Chișinău, în special președintei Maia Sandu, de „ingerințe în sistemul judecătoresc și organele procuraturii”. Și s-a adresat forurilor internaționale – Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni – pentru a se pronunța în privința modificărilor legislative care se referă la tragerea la răspundere a procurorului general și modificarea componenței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ultimul briefing a fost organizat cu scopul de a „îndemna puterea să întreprindă pași concreți pentru lupta împotriva corupției”, susține Stoianoglo. Iar în cadrul lui procurorul-șef și reprezentanții instituției care îl susțin au înaintat guvernării 10 porunci privind lupta cu corupția. Printre acestea restrângerea/retragerea imunității tuturor deputaților (și cu subînțelesuri – a Președintelui Republicii), instituirea mecanismelor de tragere la răspundere, inclusiv penală, a membrilor organelor colegiale (a celor care au votat concesionarea aeroportului, transmiterea proprietăților statului etc.), eliminarea persoanelor din procuratură care au luat decizii ce au prejudiciat statul (procurorii compromiși), reconceptualizarea eficienței Procuraturii Anticorupție, crearea unei instanțe specializate anticorupție, ce ar investiga cazurile mari de corupție, atribuții extinse procurorilor privind investigația cazurilor mari de corupție ș. a.
De ce abia acum Stoianoglo vine cu aceste propuneri, când Maia Sandu, la una din primele întrevederi cu procurorul general după investire, și-a exprimat nemulțumirea față de „progresul” investigării dosarelor de rezonanță și i-a cerut să spună care sunt impedimentele pentru avansarea și soluționarea lor în instanțe? Răspunsul pare a fi la suprafață. După ce legislativul de la Chișinău a votat în prima lectură modificările la Legea cu privire la Procuratură, cu un mecanism de evaluare a performanțelor Procurorului General și dispunerea revocării lui din funcție în cazul calificativului „eșuat”, Procuratura Generală (a se citi Procurorul General) a intervenit către forurile internaționale. Dar puține speranțe că și Comisia de la Veneția, și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, analizând cele 5 revendicări din „plângerea” procurorilor moldoveni, nu ar cunoaște situația privind așa-zisele „presiuni politice în raport cu instituția Procuraturii”, despre „independența procurorilor din Republica Moldova” și cea a Procurorului General, „afectarea independenței instituției prin obligarea Procurorului General de a raporta autorităților politice pe cauze penale concrete” etc. Și după ce Procurorul General Alexandr Stoianoglo a gafat cu refuzul de a se prezenta în Parlamentul Republicii Moldova, organul reprezentativ suprem, unica autoritate legislativă a statului, care nu e subordonată și nici nu e pe picior de egalitate cu Procuratura Generală a republicii. Ca să nu mai spunem că nici un procuror din cei 9 (cu Stoianoglo 10) nu a refuzat vreo invitație la raport în legislativ.
S-a apucat de „lucru” în cel
de-al 12-lea ceas?


După o perioadă destul de lungă de timp fără ieșiri și declarații în spațiul public și în fața jurnaliștilor, Stoianoglo excelează în numai o săptămână cu declarații, scrisori și conferințe de presă în serie. Toate în contextul unor acțiuni ale noii guvernări ce vizează justiția și fenomenul corupției în Republica Moldova, procuratura și sistemul de drept în ansamblu, dar mai ales funcția și persoana Procurorului General Alexandr Stoianoglo. Tone de cerneală au curs în ultimii 20 de ani și sute de mii de dolari au pompat partenerii internațional (în special SUA) pentru reforma justiției. În 30 de ani de independență, fiecare al doilea guvern din cele 20 venea cu reforme de doamne ferește, ca justiția să ajungă până la urmă într-un asemenea hal, încât era numai bună să mai fie reformată din rădăcini.
Dacă e să fim sinceri, prin restrângerea/eliminarea imunității deputaților și altor funcționari publici de nivel înalt Stoianoglo mai degrabă caută scuze pentru inactivitatea de ani de zile a Procuraturii Generale decât soluții. Argumentul că din această cauză procurorii nu ar prinde și deferi justiției hoții este mai degrabă un fals. Câte ridicări de imunitate au fost refuzate de legislativ? Nici una. Câți deputați sau înalți demnitari cărora li s-a ridicat imunitatea au ajuns până în instanță? Nici unul. Pardon, unul, Vlad Filat. Și acesta în rezultatul presiunii, mai corect ingerinței politicului în justiție. Și nici chiar a politicului, ci a lui Vlad Plahotniuc nemijlocit. Ceilalți cărora li s-a ridicat imunitatea și chiar au fost judecați pe termeni buni de închisoare acum sunt bine mersi în aceleași fotolii de înalți demnitari: patru de la Partidul „ȘOR”, plus liderul lor fugar, toți figuranți în Raportul Kroll privind furtul miliardului, doi de la PDM, scoși ulterior de sub incidență penală, dar nici unul de la comuniști și socialiști, deși ultimii excelează nestingheriți în cele mai mari scheme de corupție și prejudiciere a intereselor statului. Cele mai notorii cauze pe numele deputaților fugari Ilan Shor și Vladimir Plahotniuc, implicați în „frauda bancară” și „laundromatul rusesc”, nu au avansat mai deloc. Mai mult, renunțarea la învinuire în cazul mai multor persoane, inclusiv ex-deputatul Veaceslav Platon, 13 judecători figuranți în „spălătoria rusească”, au știrbit din imaginea și așa afectată a întregului sistem al justiției de la Chișinău. „Noi nu suntem împotriva ridicării imunității, mai ales că avem și o inițiativă de modificare a Constituției în acest sens. Doar că nu poți prinde corupții cu alți corupți. Stoianoglo mimează activitate abundentă și combaterea corupției după ce a eliberat toți hoții din pușcărie. Vine cu „cele 10 porunci ale lui Platon” despre reformarea procuraturii. Dar este târziu. Sistemul trebuie curățat. Și va fi curățat”, este reacția ministrului justiției Sergiu Litvinenco.
Demiterea lui Stoianoglo – mărul discordiei între guvernare și societatea civilă
Da, există o presiune a actualei guvernări asupra Procurorului General de a-și da demisia sau de a fi demis. Dar nu e o ingerință în procesul de justiție. Mai degrabă este o cerință a noii realități social-politice. Toată lumea s-a săturat de cuvântul „reformă” când vine vorba de justiție. O nouă reformă cu aceeași oameni sau, cel puțin, lideri ai acestui sistem în funcțiile-cheie e imposibilă, pentru că în prezent însuși sistemul de drept a rămas captiv. Justițiarii încearcă să convingă opinia publică și mass media că demiterea lui Stoianoglo este mărul discordiei între actuala guvernare și societatea civilă. De fapt, drept societate civilă s-au declarat câteva ONG-uri din justiție. Or, cei care dezaprobă intenția partidului de guvernare de a modifica Legea cu privire la Procuratură astfel încât să existe posibilitatea demiterii Procurorului General sunt în exclusivitate juriști sau lideri de ONG-uri cu profil juridic. Puțini la număr. Deși recunosc că toate criticile la adresa Procuraturii sunt, în mare parte, întemeiate. Procuratura nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor societății. Dar procurorii trebuie să fie independenți de politic. Însă nu partidele politice cer evaluarea și demisia, nu PAS, ci Președintele Republicii, legislativul, ca, repet, organul reprezentativ suprem, unica autoritate legislativă a statului. Mai degrabă Procurorul General s-a erijat în postura de lider al opoziției, dacă ținem cont cât de aprig îl apără socialiștii și comuniștii. (Apropo, Vladimir Voronin tuna, pe 13 ianuarie curent, că Stoianoglo trebuia demis în aceeași zi când a refuzat să vină în Parlament la raport și acuza organele procuraturii că sunt mai corupte decât Parlamentul.) Și cei de la Partidul „ȘOR” au declarat că se vor abține de la votarea proiectului de lege ce permite eliberarea din funcție a Procurorului General. Dar cetățenii îl plătesc cu 34 de mii de lei pe lună nu ca să facă politică, ci să prindă hoții.
Că Stoianoglo, după ce s-a văzut amenințat cu demisia, a început să facă pe față jocul opoziției, se vede din ultimele declarații privind „culpabilitatea” membrilor guvernului din perioada 2014-2015, adică a furtului miliardului. Dânsul amenință că procuratura va veni cu modificări a legislației care să tragă la răspundere nu doar beneficiarii, ci și „organizatorii” furtul miliardului. Și că în 2014 furtul miliardului s-a desfășurat în 4 etape, cu implicarea unui număr mare de șefi de instituții responsabile ale statului, din cadrul ministerelor, Băncii Naționale, până la nivel de guvern și legislativ. Și că baza furtului miliardului ar fi fost pusă pe 25 septembrie 2014, prin hotărârea Guvernului Leancă ce a făcut posibil ca BNM să acorde credite băncilor comerciale sub garanția restituirii împrumuturilor de către stat. După care, pe 7 noiembrie 2014, a fost aprobată o hotărâre secretă, prin care Guvernul Leancă a aprobat prima tranșă în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru cele trei bănci problematice – BEM, Unibank, Banca Socială. „Maia Sandu a fost ministră a educației în perioada 2012-2015, iar Igor Grosu a făcut parte din echipa ministerului”, mai conchide procurorul-șef.
Stoianoglo, arma împotriva președintei Maia Sandu
Urmând logica Procurorului General că membrii guvernului și deputații sunt vinovați și ei de furtul miliardului, nu e departe și altă concluzie – că toți alegătorii ce au votat acel legislativ, care ulterior a votat Guvernul Leancă, sunt și ei culpabili prin votul lor? Ba chiar și cei care nu au ieșit la vot, ca să împiedice venirea la putere a acelui legislativ? Absurdități. Ca și falsele afirmații că în cadrul ultimei ședințe a CSS, Maia Sandu ar fi prezentat o listă de persoane, inclusiv Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Vladimir Voronin, cerând Procuraturii să-i tragă la răspundere penală. „La ședința CSS din 10 august s-a discutat că membrii a două grupări criminale, implicați în cazuri mari de corupție, părăsesc nestingherit țara, iar Procuratura nu face nimic pentru a-i opri sau a-i readuce în Moldova, ca să fie trași la răspundere. Nu s-a discutat despre dosare împotriva opoziției, așa cum dezinformează Procurorul General”, a precizat președinția, mai amintindu-i că nici măcar nu a fost prezent la ședința respectivă. „Prin aceste declarații, actualul Procuror General face front comun cu penalii”, a mai reiterat Maia Sandu.
Și aici e cazul să ne referim la un articol din 22 ianuarie curent, publicat de The Brussels Times. Unul dintre principalele instrumente ale lui Igor Dodon este Alexandr Stoianoglo, scria publicația dată, amintind despre procedura trucată prin care acesta a devenit procuror general. „Impunând candidatura lui Stoianoglo pentru acest post, Moscova își rezolva mai multe probleme simultan. În primul rând îl proteja pe Igor Dodon și o elimina pe un timp pe Maia Sandu de la putere, al cărui cabinet pro-occidental devenea din ce în mai popular. Drept urmare, guvernarea absolută a lui Dodon a fost prelungită pentru aproximativ un an, iar Moldova s-a pomenit aruncată înapoi cu ani de zile”, mai menționa The Brussels Times. Autorul articolului mai afirma că Stoianoglo „va juca și pe viitor un rol crucial de a supune reformele președintelui Republicii Moldova, iar în scurt timp persoane din anturajul Maiei Sandu se vor alege cu dosare penale”. Se pare că autorul s-a uitat într-o apă limpede de fântână.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Articole recente

Mai mare daraua decât ocaua!

Cam așa am putea spune, privind suma atribuită de CJ Prahova organizațiilor non-guvernamentale, pentru activități nonprofit de interes județean: 200.000 lei, cu o valoare...

CampaniA Ziarul Ploieștii: „Dăm toate peisajele din lume pe cele de acasă”

Istoria Mănăstirii Aninoasa-Argeș vine din anul 1677, când clucerul Tu­doran Vlădescu a ridicat bise­ri­ca pentru curtea sa boierească. Dar s-a întâmplat ca în acel...

Spitalul Municipal Câmpina redevine unitate suport Covid

Abia ce-și reluase de la 1 iulie activitatea normală, că Spitalul municipal Câmpina redevine unitate suport Covid. Deja, în contextul creșterii numărului de îmbolnăviri...

Încep lucrările de modernizare a școlilor din Sinaia

Primăria Sinaia anunță că a început prima etapă a proiectului Sinaia 3.0, în valoare totală de 4.599.703,49 euro, prin care se va reface mare...

Tragedia unor regimuri corupte

E aceeaşi poveste a corupţiei prezentă pretutindeni, din nou şi din nou. Puterea care în numele celor mulţi îi serveşte pe cei puţini. Actuala...

Revine „Bazarul copiilor”!

Asociația Mozaic Comunitar Ploiești anunță că se va relua Bazarul Copiilor, organizat de câțiva ani la Sala Sporturilor - Zona Turnului Parașutiștilor. Într-un comunicat...