Alegeri prezidențiale, rezultate absolut neașteptate și oarecum șocante. Avem a trimite la Cotroceni între un prolegionar și suveranist și un proeuropean convins

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România s-a încheiat cu rezultate care depășesc orice explicație logică. Venit de niciunde, cotat cu 3% în urmă cu două săptămâni și 10% acum o săptămână, un oarecare Călin Georgescu-prorus, prolegionar, antisemit, antiUE și antiNATO, fără sediu de campanie, cu o casă la Izvorani care zice că nici măcar nu este a sa- a câștigat alegerile cu un neverosimil 22,95%, învingând la un loc PSD, PNL, AUR, Forța Dreptei, PMP, USR etc. Speranța rămâne la persoana care va accede în turul al doilea, am numit-o pe Elena Lasconi, de la USR, care a obținut 19,17% dintre voturi. Lumea-specialiști sau nu, sociologi sau nu, experți sau nu- este consternată și nu pricepe de unde a apărut Georgescu: unii spun că s-a ivit din populația TikTok, alții că s-ar putea să fie produsul războiului hibrid (informație pe care noi toți am luat-o în derâdere). Indiferent cum, este prima dată în 34 de ani când PSD, cu tot aparatul său de partid, este scos din joc de un candidat aparent neafiliat la nimeni și la nimic. Ciolacu este primul pesedist din istoria recentă care nu prinde turul al doilea. Pe de altă parte, PNL a obținut cel mai slab scor din ultimii 34 de ani. Dar despre aceste aspecte vom mai vorbi când și serviciile secrete vor veni cu explicații despre ceea ce s-a întâmplat, fiindcă alegerile de acum nu au treabă cu logica.

Prezență la vot la nivel național și diaspora
La alegerile de duminică, prezența la vot a fost de 52,55%. Adică au fost la urne 9.465.257 de români, din 18.008.480 de alegători cu drept de vot. În diaspora au votat 821.703 de alegători, inclusiv cetățeni din Republica Moldova care dețin pașaport românesc. În mediul urban s-au prezentat în secții 5.665.257 de persoane, iar în mediul rural-3.800.000 de alegători.
Cea mai mare prezență la vot s-a consemnat în județele Ilfov-62,90%, Cluj-57,40%, Giurgiu-55,31%, Olt-54, 05%, Argeș-53,67 %, Mehedinți-52,15%, București-52,10 și Brașov-52,06%.
Prezențe mici s-au înregistrat în județele Vaslui-33,91%, Satu Mare-38,77, Botoșani-39,54% și Maramureș-39,92%.

Rezultate finale: Călin Georgescu și Elena Lasconi merg în turul al II-lea
După centralizarea voturilor din cele 20.059 secții de votare, candidatul independent, supranumit candidatul TikTok, Călin Georgescu, a câștigat alegerile cu un scor absolut neașteptat. De asemenea, pentru prima dată în 35 de ani, candidatul PSD nu intră în turul al doilea. Și tot pentru prima dată, candidatul PNL obține cel mai slab scor din istorie, sub 9 la sută!
Haideți să vedem cum au votat românii:
-Călin Georgescu (independent)-2.120.401 de voturi (+347.901 față de următorul candidat), 22,94%;
-Elena Valerica Lasconi (USR)- 1.772.500 (+2.740), 19,18%;
-Ion-Marcel Ciolacu (PSD)- 1.769.760 (+488.435), 19,15%;
-George-Nicolae Simion (AUR)-1.281.325 (+469.373), 13,86%;
-Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)- 811.952 (+228.054), 8,79%;
-Mircea-Dan Geoană (independent)- 583.898 (+167.545), 6,32%;
-Hunor Kelemen (UDMR)- 416.353 (+129.511), 4,5%;
-Cristian Diaconescu (independent) – 286.842 de voturi, 3,1%;
-Cristian Terheş (PNCR) – 95.783 de voturi,1,04%;
-Ana Birchall (independent) – 42.853 de voturi, 0,46%;
-Ludovic Orban (Forța Dreptei, retras) – 20.089 voturi, 0,22%;
-Sebastian Constantin Popescu – 14.683 de voturi, 0,16%;
-Alexandra Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – 14.502 voturi, 0,16%;
-Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)-11.246 voturi, 0,12%.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale vor merge așadar Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Cum și-au împărțit candidații…țara!Este foarte interesant cum și-au împărțit candidații țara. Adică în ce fel au votat cei 52,55% de alegători prezenți la vot. Și nu putem avea deocamdată vreo explicație pentru dominația pe județe a unui candidat sau altul. Știm doar că PSD și-a păstrat cu aproximație zonele tradiționale de influență:
-Marcel Ciolacu, 16 județe din Moldova, Muntenia și Oltenia: Botoșani, Vaslui, Bacău, Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Teleorman, Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin;
-Călin Georgescu, 13 județe: Suceava, Neamț, Constanța, Tulcea, Călărași, Prahova, Argeș, Sibiu, Alba, Hunedoara, Arad, Maramureș și Bistrița-Năsăud;
-Kelemen Hunor, 6 județe din Transilvania: Cosvasna, Harghita, Mureș, Sălaj, Satu Mare și Bihor;
-Elena Lasconi ( obține Capitala și marile județe din țară): București, Ilfov, Iași, Timiș, Cluj și Brașov;
-Nicolae Ciucă, 1 județ: Giurgiu.

Prezență la vot în Prahova
În Prahova, au fost înscriși pe listele permanente 632.065 de alegători. Au fost prezente la urne, 324.105 de persoane, în procent așadar de 51,27%. Au fost valabil exprimate 316.022 de voturi, iar 8.076 de buletine au fost nule.

Georgescu câștigă detașat în județ
Călin Georgescu a fost preferatul a peste 26% dintre alegătorii prahoveni. Practic, în 77 de localități a fost ales acest candidat venit de nicăieri. Pe locul doi s-a clasat Marcel Ciolacu, cu 19,52% (14 localități), iar pe locul trei Elena Lasconi, cu un procent de 18,19 % (4 localități, din care trei orașe-Ploiești, Câmpina și Sinaia). În județul în care PNL are 54 de primari, candidatul liberalilor, Nicolae Ciucă, a ieșit doar pe poziția a 5-a, după George Simion, cu 8,36%, un procent absolut dezastruos, pentru care echipa PNL ar trebui să plece imediat acasă.

Iată și scorurile din Prahova:
-Călin Georgescu-82.268 (+20.559 de voturi în plus față de următorul clasat)-26,03%;
-Marcel Ciolacu, PNL-61.709 (+4.205), 19,52 %;
-Elena Lasconi, USR-57.504 (+11.624), 18,19%;
-George Simion, AUR-45.880 (+19.433), 14,51%;
-Nicolae Ciucă, PNL-26.447 (+4.467), 8,36%;
-Mircea Geoană-21.980 (+9.492), 6,95%;
-Cristian Diaconescu-12.488 (+9.938), 3,95%;
-Cristian Vasile Terheș- 2.550 (+515), 0,80%;
-Ana Birchall-2.035 (+1.257), 0,64%;
-Hunor Kelemen, 778 (+15), 0,24%;
-Ludovic Orban, 763 (+156), 0,24% (voturi anulate, candidat retras);
-Alexandra-Batrice Bertalan-Păcuraru-607 (+34), 0,19%
-Sebastian-Constantin Popescu-573 (+133), 0,18%;
-Silviu Predoiu-440, 0,13%.

Cine este Călin Georgescu?Deși pozează în om antisistem, Călin Georgescu a fost toată viața lui bugetar, dar unul de conducere, deci a făcut parte din sistemul bugetarilor de lux. Biografia sa are unele necunoscute. Are 62 de ani și a absolvit Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară„Nicolae Bălcescu” București, specializarea Imbunătățiri Funciare, în anul 1986 și a obținut în 1999 titlul de doctor în pedologie din partea aceleiași instituții. După absolvirea facultății a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chestiune care ridică semne de întrebare. Se știe că, în timpul comunismului, dacă nu erai membru al PCR, nu puteai merge mai cu seamă în țări capitaliste. iar Georgescu nu a fost nici el, nici părinții săi în PCR.
În perioada 1993-1994 a fost bursier al Guvernului Marii Britanii, absolvind cursul „Politici de mediu, strategii de dezvoltare și management pentru Parcuri Naționale” (Environmental Training Program). În anul 2007 a absolvit programul postuniversitar „Securitate și apărare națională-geopolitică și geostrategie” al Colegiului Național de Apărare „Carol I”, o școală ce apare pe mai toate biografiile politicienilor de astăzi.
Călin Georgescu a fost angajat ca inginer la IEELIF Făgăraș, județul Brașov, apoi a lucrat la Departamentul de Eroziune a Solului din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (INCDIF – ISPIF București). A ocupat, rând pe rînd, următoarele poziții: 1991-șef al biroului senatorial pentru mediu al Parlamentului României; 1992-consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu; 1992- președinte al Asociației „Tineretul Ecologist din România”; 1997/1998-secretar general în Ministerul Mediului în mandatul lui Sorin Frunzăverde; 1996/2008-coordonator a 40 de proiecte în cadrul Prohgramului „Agenda Locală 21”; 2000/2011-director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă; 2004/2005- director al Direcției de Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe; 2006/2009- director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare; 2010/2012-raportor special al ONU; în 2013 a devenit președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) și al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome); 2021-cadru didactic la o facultate din Pitești.
În două rânduri, în 2012 și 2020 a fost propunerea unor alianțe politice pentru postul de premier al României. A fost, pentru scurt timp, membru al partidului extremist AUR.

Lasconi, posibil prima femeie președinte din istoria României? Elena Lasconi a devenit cunoscută prin profesia sa de jurnalist la cel mai mare și cunoscut post de televiziune privat, ProTV. A intrat în politică în 2018, candidând din partea USR la Primăria Câmpulung Muscel și câștigând al doilea mandat detașat. La 26 iunie 2024, a devenit președinta Uniunii Salvați România(USR) după ce a câștigat alegerile interne cu 68,14% din voturi, devansând alți candidați, precum Cristian Seidler și Radu Hossu. Se declară profund atașată valorilor europene. Lasconi s-a născut în 1972 la Hațeg, județul Hunedoara. În biografia sa scrie că a absolvit în 1990 Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” Deva și este licențiată în economie la ASE București. A lucrat la ProTV între anii 1996 și 2020 ca reporter, realizator și moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer, dar și sales manager (2004-2005). Este ambasador al programului „Pâine și Mâine” al World Vision România, prin care se asigură o masă caldă la școală și program after school copiilor care au o situație precară. A colaborat cu Teach For Romania, UNICEF, Salvați Copiii, MagiCamp, Dăruiește Viață, Fundația de Sprijin Comunitar Bacău, Fundația „Pas alternativ” din Brașov, Fundația Sensiblu București, Fundația PAVEL, Fundația OvidiuRO, SOS Satele Copiilor etc. Jumătate din premiul Masterchef (n.n- concurs de gătit pentru care este cumva ironizată, fiind numită „gospodină”) pe care l-a câștigat în 2013 l-a donat Fundației OvidiuRO (25 de mii de euro). A donat, de asemenea, 7.500 euro, câștigați împreună cu echipa sa, la Fort Boyard, unui învățător din Hunedoara care își duce elevii cu mașina la școală etc.

Ce spune Traian Băsescu despre cei doi candidațiFostul președinte Traian Băsescu a avut o intervenție tipică, după aflarea rezultatului alegerilor. Despre Călin Georgescu a spus, precizând că nu-l va susține: „Georgescu știe carte. Problema lui nu e lipsa de știință de carte, ci credința pe care o are (…) Călin Georgescu este mult peste ceea ce astăzi poate fi acceptat în Uniunea Europeană și chiar ceea ce putea fi acceptat în perioada interbelică. Legionarii nu erau acceptați și au fost răul perioadei interbelice și al perioadei celui de-al Doilea Război Mondial. Nu va avea în mine un susținător, ci un adversar”. Despre Elena Lasconi… a trimis-o direct să pună mâna pe carte: „Doamna Lasconi are altă problemă, pregătirea pentru funcția de președinte. Până pe 21 decembrie are tot timpul să studieze, îi recomand să nu piardă vremea și să pună mâna să citească despre Orientul Mijlociu, despre Asia Centrală, despre Marea Neagră, despre Rusia, despre Tratatul NATO sau despre Tratatul de la Lisabona…”

Ecouri în presa internațională
Presa internațională îl descrie pe Călin Georgescu drept un populist de extrema-dreaptă, admirator deopotrivă al lui Hitler și Putin, cunoscut pentru opoziția sa față de Uniunea Europeană și NATO. Victoria acestuia pune sub semnul întrebării orientarea pro-occidentală a României punctează și analiștii occidentali.
Jurnaliștii de la Politico apreciază că „Georgescu susține că UE și NATO nu reprezintă corespunzător interesele României, iar războiul din Ucraina este manipulat de companiile militare americane. În 2022, a declarat că scutul anti-rachetă de la Deveselu este parte a unei politici de confruntare, adică exact poziția președintelui Vladimir Putin”.
BBC: „Independentul Georgescu a promis să pună capăt a ceea ce el numește supunerea față de Uniunea Europeană și NATO, în special cu privire la sprijinul pentru Ucraina”.
Le Monde sugerează că „românii s-au întors către candidații antisistem pe fondul ascensiunii mișcărilor ultra-conservatoare din Europa. România joacă un rol strategic vital, atât pentru NATO, cât și pentru tranzitul cerealelor ucrainene, deci sunt probleme mari într-o țara care a îmbrățișat până acum valorile europene”.

Articol de Maria Bogdan