Asta este legătura.
Ziua Jurnalistului Român este pe 28 iunie, dată la care, în urma arestării și internării forțate într-un sanatoriu, Mihai Eminescu este înlăturat de la ziarul Timpul și din viața civică și politică. Totul se întâmpla în anul 1883.
Între timp, jurnaliștii au continuat să fie cenzurați, alungați din redacții, târâți prin tribunale, amenințați, bătuți, condamnați, aruncați în închisori și chiar uciși, pentru “marea crimă” de a-și fi scris opinia.
Iar această nenorocită de vină le-a fost imputată de către majoritatea celor aflați la putere, neexistând regim politic care să nu încerce să pună bocancul în gura ziaristului, fie încercând să-l corupă, să-l cumpere ori să-l desființeze.
Degeaba!
Pentru că nevoia de a spune “ce e în gușă” a ziaristului a fost și este mai mare decât cele două parale pe care, de multe ori, nimeni nu le dă pe el.
Astfel că adevărata luptă a gazetarilor a fost și continuă să fie cu clasa politică, cea pe care o considerăm, în marea ei majoritate, vinovată pentru situația morală și materială în care ne aflăm și astăzi.
Și mai e ceva. Nu avem noi armele polițistului, ale procurorului sau ale nu știu cărui serviciu secret, dar, dincolo de faptul că simțim o nevoie acută de a spune ceea ce gândim, avem știința de a face ulei din adevăr, pentru a-l face să iasă mereu la suprafață.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este cea care a propus Parlamentului ca ziua în care ziaristului-disident Eminescu i-a fost brutal pecetluită soarta să fie declarată Ziua Națională a Jurnalistului Român.
Editorial de Marius Marinescu
