duminică , 18 august 2019
Home / Tara de dincolo de tara / 660 de procurori, și doar vreo zece magistrați de vârf demisionați

660 de procurori, și doar vreo zece magistrați de vârf demisionați

La o lună și jumătate de la preluarea puterii de către alianța formată din Blocul ACUM și socialiștii lui Igor Dodon, zeci de șefi din mai multe instituții publice, acuzați că ar fi deservit politic fosta guvernare controlată de partidul oligarhului Vlad Plahotniuc, își prezintă demisiile sau sunt demiși, rând pe rând. „Parada” demisiilor mai continuă și în aceste zile, dat fiind că este mult de curățit, vorba premierului Maia Sandu, dar și din motiv că nu toți se dau duși de bună voie, ba unii nici chiar forțați. Mulți experți nu se întreabă când se va sfârși această rotație politică cât mai degrabă cu ce va finaliza, care va fi efectul.

DEMISII PE CENTRU-DREAPTA, DAR NU ȘI PE STÂNGA
Încă din ziua în care a preluat funcția, prim-ministrul Maia Sandu i-a cerut demisia procurorului general, considerat unul dintre oamenii-cheie ai lui Plahotniuc. Totuși, primele demiteri pe care le-a operat noua majoritate parlamentară, încă până la retragerea PDM de la guvernare și demisia guvernului Filip, preponderent a demnitarilor de pe segmentul centru-dreapta a eșichierului politic, și nici una de pe stânga lui. Prima a fost cea a lui Bogdan Zumbreanu, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), pe motiv că acesta nu ar fi fost numit în funcție în mod legal și că la momentul numirii nu s-ar fi bucurat de o reputație ireproșabilă (?!). Ca probe au servit rapoartele unor organizații neguvernamentale care îl criticau pe Zumbreanu, chiar dacă înainte de a fi numit director era unul dintre cei mai prezenți la activitățile acelorași organizații neguvernamentale. În tandem cu directorul CNA a fost demis și Vasile Botnari din funcția de director al Serviciului de Informare și Securitate (SIS) în legătură cu pierderea încrederii. Motive cam trase de urechi, dar cum aceștia figurau printre primii în lista neagră agreată de cele două componente ale noii coaliții de guvernare, acțiunile dintâi s-au dorit să fie cele ce țineau de dezoligarhizarea în numele căreia se constituise această alianță nefirească și care dezoligarhizare fusese promisă electoratului. Dar și acțiuni care trebuiau să demonstreze celor ce nu se dădeau duși din vârful piramidei că, în special Blocul ACUM, și-a luat treaba și promisiunile în serios.
Dacă directorul SIS s-a conformat demisiei odată cu plecarea in corpore a guvernului Filip, fostul deja director al CNA, Bogdan Zumbreanu, s-a mai reținut o lună în cadrul instituției unde activa, revenind în funcția pe care a ocupat-o anterior desemnării sale de către Parlament în fotoliul de șef al CNA – cea de șef al Direcției Generale Urmărire Penală. La scurt timp însă s-a resemnat și a depus cerere de demisie și din acest fotoliu, chipurile din motive personale.
Cea mai rușinoasă și sonoră demisie, hai să-i zicem benevolă, a fost însă să fie la Curtea Constituțională. Îndată după retragerea PDM de la guvernare și demisia executivului, CC și-a revizuit, de asemenea rușinos, propriile decizii adoptate cu câteva zile în urmă, fără să mai aștepte verdictul Comisiei de la Veneția (care a fost unul destul de tăios). Era și de așteptat ca printre primii demisionari să fie și membrii CC, care au și decis volens-nolens prăbușirea regimului Plahotniuc. Concluziile formulate în avizul Comisiei de la Veneția (numărul și viteza adoptării – două zile de week-end; în lipsa reprezentanților președinției și Parlamentului; modul fără precedent în care CC a calculat termenul de trei luni ș. a.), criticile mai multor experți autohtoni, dar și internațional, l-au determinat întâi pe președintele „înaltei” Curți Mihai Poalelungi să-și dea demisia (deloc de onoare) din funcția de judecător și de Președinte al CC, iar peste tocmai 6 zile și ceilalți judecători ai Curții Constituționale au demisionat și ei, in corpore.

CURĂȚENIE DE LA VLĂDICĂ, DAR NU CHIAR PÂNĂ LA OPINCĂ
Întreaga paradă a demisiilor pare a fi circumscrisă „salutului” premierului Maia Sandu adresat populației cu ocazia retragerii PDM de la guvernare: „Acum începem curățirea instituțiilor”. Căci ulterior demisiilor executate de legislativ și celor „benevole”, curățenia a cuprins multiple instituții de stat și subdiviziuni ale lor – de la parlament și guvern, până și la primăria capitalei. Deși angajații aparatului legislativului se conformaseră majorități parlamentare chiar a doua zi după alegerea spicherului și premierului (inclusiv pe site-ul legislativului Zinaida Greceanîi apare în calitate de președintă) și cu toate că tot Zinaida Greceanîi declara că a avut o discuție cu șefii direcțiilor și secretariatului și le-a mulțumit pentru colaborare și înțelegere („toți rămân în funcție, cei profesioniști și care își exercită onest funcțiile; ei au luat decizia să rămână cu noi”), l-a numai câteva zile după aceasta secretarul general al Parlamentului, Ala Popescu, și adjunctul ei, Igor Klipii, au scris cerere de demisie. A demisionat și secretarul general al Guvernului, Lilia Palii. A plecat din funcție directorul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” Serghei Nastas, benevol, dacă e să credem cererii. Dar de fapt urmărit de învinuiri că este unul dintre funcționarii publici cu cele mai mari salarii primite de la stat, iar anterior un fost angajat dezvăluise o schemă de contrabanda cu anabolizante și de trafic cu țigări prin Posta Moldovei. Tot în baza cererii de demisie este eliberat din funcție șeful Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari. Dânsul pare că și-ar fi dorit să evite anticipat învinuirile că cei doi principali oligarhi fugari, Vlad Palhotniuc și Ilan Șor, au părăsit republica „fără știrea” serviciilor corespunzătoare de frontieră.
De cealaltă parte, executivul i-a demis din funcții pe șeful Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pânzari, și pe șefa Casei Naționale de Asigurări în Medicină, Tamara Andrușca, pe șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Ion Sula, Directorul Agenției Proprietăți Publice, Vladimir Baldovici, a aprobat cererea de demisie ale Ambasadoarei Republicii Moldova în SUA, Cristina Balan etc. Demisii la MAI, demisii la primăria Chișinău. La 12 zile de la constituirea noii guvernări, proaspătul ministru de interne Andrei Năstase se lăuda la un post TV că are pe masă cel puțin 10 cereri de demisie și că „încetul cu încetul acest sistem a început să se purifice”. Iar la primărie demisionează în aceeași zi doi șefi de subdiviziuni – al Direcției generale finanțe și al Direcției transport public și căi de comunicație. Mai mult, la doar câteva zile Consiliul Municipal Chișinău acordă vot de blam și implicit votează eliberarea din funcții a capilor primăriei – primarul interimar Ruslan Codreanu și viceprimarul Nistor Grozavu.
Demisionează secretari de stat, șefi de agenții, șefuleți mai mărunți, sunt rechemați ambasadori și consuli. Demisiile se țin lanț, curățenia fiind în toi. Dar cine-i vor înlocui și cum va resimți efectul opinca țării?

UNDE E TRANSPARENȚĂ ȘI PRINCIPIUL DEPOLITIZĂRII LA CEC?
Recent s-au anunțat alte trei demisii sonore, capii Comisiei Electorale Centrale, ele fiind de fapt așteptate, după un șir de modificări operate în legislația electorală: președintele CEC, Alina Russu, vicepreședintele, Rodica Ciubotaru și membrul-veteran și ex-președinte al CEC, Iurie Ciocan. Primii doi au anunțat că își depun mandatul fiind în dezacord cu modificările pe care urmează să le facă Parlamentul la legislația electorală. Apropo, modificările propuse de legislativ prevăd că membrii CEC vor putea fi demiși de deputați, și nu în baza unei decizii de judecată, cum este în prezent. În opinia demisionarilor, se atentează la independența exercitării mandatului de membru al Comisiei și subminează autoritatea instituției electorale. Ar fi să ne întrebăm cât de independenți au fost pe parcursul ultimelor scrutine electorale și cu ce imagine demisionează tocmai aceștia trei. Dar și cât de independenți vor fi de noile alianțe politice cei trei proaspăt numiți: din partea PPDA, Dumitru Pavel, avocatul liderului PPDA, dar și apărătorul intereselor membrilor formațiunii, ales de membrii CEC vicepreședinte, Maxim Lebedinschi, reprezentantul PSRM și tot dânsul consilier în probleme juridice al președintelui Igor Dodon, desemnat secretar, și doctorul în drept Dorin Cimil, un jurist fără apartenență de partid propus de PAS și ales în funcția de președinte al CEC. Toți trei membri noi au devenit din prima șefi. Majoritatea parlamentară PSRM-PAS-PPDA proclamă sus și tare, la tot pasul, intenția de depolitizare a instituțiilor statului, promovarea în funcții a unor profesioniști aleși transparent, în baza meritocrației. Va îndreptăți noua componență a CEC aceste noi „principii și valori”, mai democratice, chipurile, ca ale democraților Marian Lupu și Vlad Plahotniuc, se va vedea la prima probă: alegerile locale din 20 octombrie curent. Deocamdată, opoziția (că doar pentru ce e opoziție?!), prin vocea democraților de serviciu Sergiu Sârbu și Andrian Candu, reproșează că prin această desemnare nu a fost respectat principiul de reprezentare proporțională a majorității și a opoziției și că afirmațiile alianței PSRM-ACUM despre depolitizarea instituțiilor statului nu sunt decât declarații goale, urmărindu-se de fapt instalarea în funcții a exponenților actualei puteri. Și că de s-ar fi dorit cu adevărat o transparență, ar fi fost organizat un concurs pentru selectarea celor mai buni candidați pentru CEC. Așa cum s-a anunțat concurs pentru alegerea noii componențe a Curții Constituționale și a procurorului general.

JURAȚII NU SE LASĂ DUȘI
CU UNA – CU DOUĂ
Curățenia cea mai dificilă se anunță a fi în sistemul judecătoresc, unde tradițional în lume, dar mai ales în Republica Moldova, sub umbrela legalității și infailibilității se menține cu îndărătnicie de oțel un clan semi-mafiot sau chiar mafiot. Aici primul care a dat cep puținelor demisii juridice a fost Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție (PA). Plecarea sa părea să anunțe și alte demisii din PA, unde se află în mare parte dosarele mai multor funcționari publici din Moldova, aflați sub urmărire penală, inclusiv dosare ce țin de furtul miliardului. Este prima persoană cu funcție cheie în Procuratură, care a demisionat după ce numele său a apărut în diferite materiale mass-media în contextul reglării de conturi sau preluării de afaceri, implicării într-un atac raider asupra companiei „Molinart Grup” etc. Dar deocamdată nimeni dintre colegii săi nu s-a grăbit să-i urmeze exemplul.
Greu s-a dat înduplecat și procurorul general al Republicii Moldova, Eduard Harujen, considerat un apropiat al lui Plahotniuc, demisia căruia a survenit printre ultimele la acest moment, acesta susținând că în ultimele zile instituția pe care a condus-o a fost supusă unui atac fără precedent. Printr-un comunicat de presă dânsul a acuzat presiuni ce au provocat zile dintre cele mai zbuciumate din istoria Procuraturii Republicii Moldova, care, „în pofida contestațiilor de ultima oră, lucrează în interesul cetățeanului, și nu al politicienilor”. Dânsul a mai acuzat încercarea de subordonare politică a Procuraturii.
Ultimul care a fost revocat din funcție este Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. O decizie în acest sens a fost luată chiar de membrii CSM: pentru au votat (prin buletine de vot secret) 9 din cei 10 membri prezenți la ședință. După ce a fost demis, Victor Micu a anunțat că rămâne membru al structurii. Se pare că jurații nu se prea dau duși cu una – cu două. Aceștia și-au ales drept scut legea, firește în propria interpretare. Se pregătesc de un atac la momentul potrivit asupra noii guvernări sau se baricadează, sub scutul legii, zic, de un lung asediu? Președintele Igor Dodon le mai face din deget, dar se pare că nu prea este luat în seamă. Maia Sandu însă îi încurajează pe cei „de la talpă” să nu se ascundă prin birouri și să înceapă să lucreze, pentru că au toate pârghiile necesare. „Sunteți 660 de procurori. Și dacă veți aplica legea, nu veți executa indicațiile ilegale ale lui Harunjen și Bețișor, veți deveni independenți, vă asigur că țara va fi de partea voastră”.
Două concluzii, până una alta, sunt la suprafață. Primo: zeci de șefi de instituții publice își dau demisia. Benevol sau sub o dublă presiune – a noii guvernări, acuzați că ar fi deservit politic fosta guvernare controlată de partidul oligarhului Vlad Plahotniuc, pe de o parte, și de cei pe care i-au servit până acum și îi învinuiesc de trădare. Secundo: Va constitui weekend-ul din 7-9 iunie 2019 un soi de 9 aprilie 2009 de catifea? S-ar putea ca acest week-end să constituie una dintre cele mai spectaculoase faze în istoria Republicii Moldova, dacă aceste acțiuni vor sfârși și cu demisia președintelui Igor Dodon, un penal al finanțării PSRM și scrutinelor electorale (și nu numai), așa încât actul instaurării statului de drept și al legitimității per ansamblu să triumfe la Chișinău?

About admin

Check Also

Guvernarea PSRM/ACUM și clauze ascunse dintre Moscova și Berlin

Într-o dimineață trecută o știre mi-a atras atenția: deputatul Iurie Bolboceanu, care fusese condamnat în …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *